Rusia continuă să desfăşoare trupe la graniţa cu Ucraina în timp ce mimează diplomaţia. SUA pregătesc o listă cu subiecte de preocupare
0
În timp ce exercită presiuni pe frontul diplomatic, cu propaganda de rigoare, Vladimir Putin continuă consolidarea dispozitivului său militar la graniţa cu Ucraina.
Potrivit CNN, cel puţin şase grupuri tactice de batalion ale armatei ruse sunt pe drum spre graniţa cu Ucraina. Sunt unităţi de luptă cu sarcini foarte diverse şi destul de autonome care au jucat un rol important în activitatea militară a Rusiei în Ucraina în 2014, notează sursa citată. Rusia ar avea în prezent 50 de gruouri tactice de batalion lângă Ucraina. Mai mult decât atât, armata rusă a trimis sâmbătă bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune Tu-22M3 la graniţa vestică a Belarusului, chiar lângă Uniunea Europeană. Aceste bombardiere vor fi folosite oficial pentru patrulare, împreună cu avioane de luptă Su-30SM.
Aceste informaţii vin după ce Rusia şi-a prezentat „garanţiile juridice” de securitate. Dar aceste solicitări par mai degrabă menite pregătirii terenului în spiritul refacerii Uniunii Sovietice, pe care Vladimir Putin o consideră drept „Rusia istorică”.
După două valuri de concentrare de trupe la graniţa cu Ucraina în acest an, în primăvară şi în toamnă, Rusia şi-a dezvăluit vineri aşa-numitele „garanţii juridice” de securitate solicitate recent NATO şi SUA. În forma prezentată de Moscova, aceste propuneri vizează să reducă rolul SUA şi al NATO în Europa de Est şi statele din fosta Uniune Sovietică. „Ruşii vor să ne întoarcem în mai 1997”, înaintea extinderii NATO către Europa de Est, comentează corespondentul BBC la Moscova, care prezice că negocierile sunt sortite eşecului.
Unele propuneri ale Rusiei se referă la relaţiile cu NATO, altele privesc direct Georgia şi Ucraina, două foste republici sovietice care la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti au primit promisiunea că vor deveni într-o zi membre ale Alianţei. În plus, Moscova mai vrea să discute pe tema dezarmării.
Ce solicită Rusia
Propunerile sunt încadrate în două texte: „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre” NATO.
Agenţia de presă RIA Novosti, finanţată de statul rus, a prezentat o parte din propuneri: Excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina; nedesfăşurarea de noi trupe şi arme în afara ţărilor în care acestea erau în mai 1997, cu excepţia unor cazuri speciale şi cu consimţământul Rusiei şi al statelor NATO; abandonarea oricărei activităţi militare a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală; nedesfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte; ambele părţi (Rusia de o parte, Statele Unite şi NATO de cealaltă) să confirme că nu o consideră pe cealaltă un adversar şi să convină asupra soluţionării paşnice a tuturor disputelor şi să se abţină de la folosirea forţei; angajamentul ambelor părţi că nu vor crea condiţii care pot fi percepute de cealaltă drept o ameninţare.
După dezvăluirea solicitărilor, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a cerut lansarea negocierilor „încă de mâine”, adică sâmbătă, 18 decembrie.
Apreciind că există o „lipsă totală de încredere reciprocă” între Moscova şi Occident şi acuzând NATO de politică „agresivă” la adresa Rusiei, Riabkov susţine că ţara sa propune un mijloc de restabilire a cooperării. O „relansare a relaţiei plecând de la o pagină albă”, afirmă oficialul rus.
Moscova a mai transmis Washingtonului să ia în serios propunerile sale şi să ofere un „răspuns constructiv” cât mai repede cu putinţă. Geneva este locul indicat de partea rusă pentru desfăşurarea negocierilor.
Statele Unite: Unele lucruri sunt „inacceptabile”
Washingtonul s-a declarat vineri pregătit să discute despre solicitările Moscovei. „Suntem pregătiţi să discutăm”, a declarat pentru presă un înalt responsabil american, care a cerut să nu fie citat.
Potrivit acestui oficial, Washingtonul va da detalii despre formatul discuţiilor în cursul acestei săptămâni, după ce se va consulta cu aliaţii săi europeni.
Casa Albă a dat de înţeles că unele propuneri contravin principiilor fondatoare ale securităţii europene. „Nu vor exista discuţii asupra securităţii europene fără aliaţii şi partenerii europeni. Nu vom face niciun compromis faţă de principiile fondatoare ale securităţii europene, în special asupra faptului că toate ţările au dreptul să decidă asupra propriului lor viitor şi politicii lor externe fără a fi supuse unei influenţe externe”, a dat asigurări purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, referindu-se cel mai probabil la încercarea Rusiei de a-şi impune punctul de vedere asupra politicii externe a Ucrainei, cum e cazul solicitării de a nu fi primită în NATO.
„Documentele (prezentate de Moscova) cuprind unele lucruri despre care ruşii ştiu că sunt inacceptabile”, a subliniat, de altfel, înaltul responsabil care s-a exprimat sub rezerva anonimatului.
În plus, spune el, Statele Unite vor prezenta „o listă cu subiecte de preocupare cu privire la poziţia şi comportamentul Rusiei”.
El a reiterat avertismentele Washingtonului că Rusia se va confrunta cu „consecinţe masive” dacă va ataca Ucraina.
De la Bruxelles, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a recunoscut că a primit propunerile Moscovei, dar a reamintit că orice dialog trebuie să conţină şi preocupările Alianţe în legătură cu acţiunile - diplomatice şi militare ale - Kremlinului şi să ţină cont de consultările cu partenerii săi, inclusiv Ucraina.
Mai multe trupe NATO în România şi în Bulgaria
În contextul întăririi militare a Rusiei la graniţa cu Ucraina, Tod Wolters, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, sugerează că NATO ar trebui să stabilească o prezenţă militară în Bulgaria şi în România. Potrivit publicaţiei germane „Der Spiegel”, Wolters şi-a dori extinderea misiunii „Prezenţa avansată sporită” a NATO, în cadrul căreia sunt desfăşurate forţe militare în statele baltice şi în estul Poloniei. „Der Spiegel” nu îl citează direct pe generalul american, dar susţine că are informaţii” conform cărora acesta „a cerut o întărire a trupelor la graniţa de Est” a NATO în cadrul unei videoconferinţe cu liderii militari ai „statelor partenere”. Jens Stoltenberg a declarat vineri că Alianţa va evalua în mod constant necesitatea „adaptării prezenţei şi în sud-estul regiunii”. „Avem nevoie să ne asigurăm că îi putem proteja şi apăra mereu pe aliaţi de orice ameninţare”, a subliniat secretarul general al NATO.
Germania avertizează cu „consecinţe grave” pentru Nord Stream 2
Declaraţii tari la adresa Rusiei vin dinspre noul guvern al Germaniei. Ministrul german al Economiei, ecologistul Robert Habeck, avertizează cu „consecinţe severe” pentru gazoductul Nord Stream 2 în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei. „Orice nouă acţiune militară nu poate rămâne fără consecinţe severe. Nu trebuie să excludem nimic” în cazul unei „noi încălcări a integrităţii teritoriale” a Ucrainei, a declarat Habeck pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, întrebat despre un eventual eşec al Nord Stream 2.
În opinia lui Habeck, „Nord Stream 2 a fost o greşeală din punct de vedere geopolitic”. Finalizat, gazoductul Nord Stream 2, menit să livreze gaze între Rusia şi Germania via Marea Baltică, este în proces de certificare. Procedura a fost suspendată în această toamnă din cauza unui obstacol juridic.
Şi noul ministru german al Apărării, Christine Lambrecht, s-a pronunţat duminică, cu ocazia primei sale vizite în străinătate, în Lituania, pentru adoptarea unor sancţiuni mai dure contra Rusiei, vizându-l inclusiv pe Vladimir Putin şi anturajul acestuia.
Se încarcă comentariile...
