De ce s-a făcut bucăţi super-racheta cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

De ce s-a făcut bucăţi super-racheta cu
propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

Vladimir Putin vorbind în faţa deputatilor ruşi despre armele nucleare dezvoltate de Rusia FOTO EPA-EFE

Unii experţi occidentali nu cred în propaganda dusă de regimul Putin cu privire la invincibilitatea armelor sale nucleare şi denunţă, după explozia din nucleară din Marea Albă, un sistem învechit, de sorginte sovietică.

La 1 martie 2018, cu câteva zile înainte de obţinerea celui de-al patrulea mandat la Kremlin, Vladimir Putin s-a lăudat în faţa parlamentarilor ruşi cu noi arme invincibile. Una dintre ele a fost prezentată sub forma unei rachete cu propulsie nucleară şi denumită „Burevestnik“, „Skyfall“ în accepţiunea NATO. Este o rachetă cu rază nelimitată ce poate evita orice sistem balistic, potrivit preşedintelui rus.

„Sper ca demonstraţia mea să-i potolească pe toţi potenţialii agresori, dar şi pe cei care au gesturi inamicale faţă de Rusia, cum ar fi cei care desfăşoară scuturi antirachetă şi insfrastructuri NATO în apropierea graniţelor noastre“, a declarat Putin într-un discurs destul de belicos. „Acele aşa-zise umbrele antirachetă se vor regăsi aşadar găurite“, l-a completat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

Are Putin o rachetă invincibilă?

Însă experţii occidentali nu s-au lăsat convinşi de această ameninţare voalată a omului care conduce cu o mână de fier Rusia de două decenii încoace. Iar explozia nucleară produsă pe 8 august în Marele Nord rus, o tragedie soldată cu cinci morţi şi răspândirea unor substanţe radioactive în zona Mării Albe, confirmă că scepticismul lor este îndreptăţit, comentează editorialistul Tobin Harshaw într-un articol publicat pe site-ul Bloomberg.

Ankit Panda, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence, explică de ce proiectul super-rachetei cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin este deocamdată un eşec.

„Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos“, afirmă Panda într-un dialog cu Harshaw.

În opinia sa, acest impas rezultă din faptul că birocraţia rusă este încă dominată de idei sovietice.

„Birocraţia rusă din domeniul apărării se axează încă pe idei sovietice din anii ’80 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan“, spune el.

„Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik“, explică Ankit Panda.

Statele Unite au eşuat cu Pluto

Statele Unite au suferit la rândul lor un eşec cu un proiect asemănător, dar cu decenii bune în urmă.

„Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată“, subliniază expertul.

Accidente învăluite în mister

La 11 zile de la accidentul nuclear din Marea Albă, misterele legate de explozie rămân neelucidate. Experţii americani din domeniul nuclear şi militar sunt convinşi că explozia a fost cauzată de un test al rachetei Burevestnik. Căci, pe lângă decesele provocate, acest accident a crescut de 16 ori nivelul radioactivităţii în zonă şi a dus la evacuarea satului Nionoksa, situat în apropiere. Presată, Rosatom, agenţia nucleară rusă, a recunoscut într-un final că explozia a avut loc în momentul testării unei noi arme.  Victimele asigurau partea de inginerie şi oferea susţinere tehnică în ceea ce priveşte „sursa de energie izotopică“ a motorului unei rachete aflată în curs de dezvoltare. În ciuda acestui eşec, Rosatom dă asigurări că va continua testele până la capăt.

Accidentul nuclear din Marea Albă s-a produs la puţin peste o lună de la un alt incident implicând armata. La 1 iulie, cel puţin 14 militari de rang înalt au murit în urma unui incendiu declanşat la bordul bordul unui submarin aflat în misiune în adâncimile Mării Barents. În timp ce Ministerul Apărării de la Moscova susţine că submersibilul respectiv participa la cartografierea fundului mării în apele teritoriale ruse, serviciile occidentale suspectează că este vorba de o misiune mai importantă, dusă de sumbarinul Loşarik, un submarin ultrasecret. Aghiotanul comandantului Marinei Ruse a întărit aceste suspiciuni. Potrivit lui, lumea s-a aflat la un pas de „o catastrofă“ şi militarii decedaţi sunt nişte eroi care au salvat-o. Acest accident a amintit de tragedia submarinului de propulsie nucleară Kursk, navă care s-a scufundat în timpul unor manevre în Marea Barents cu 118 persoane la bord, la 12 august 2000, la începutul primului mandat al lui Putin. La fel ca în cazul exploziei din Marea Albă, misterul va dăinui mult timp şi în jurul incendiului din Marea Barents, întrucât  Kremlinul a clasificat acest dosar.

Incidentul de la Nionoksa, învăluit în secretomanie de tip Cernobîl

FSB impune tăcerea în cazul exploziei din Marele Nord rus. Potrivit unor surse medicale de la Spitalul Clinic Regional din Arhanghelsk, unde au fost aduşi trei răniţi ai exploziei, medicii care au intrat în contact cu pacienţii s-au văzut nevoiţi să semneze un acord de confidenţialitate.

„Nu au fost forţaţi să semneze acordurile, dar când trei agenţi ai serviciului au ajuns cu o listă şi au cerut ca cei de pe listă să semneze, puţini au spus nu“, au declarat aceste surse pentru The Moscow Times.

Publicaţia citată precizează că nu a reuşit să obţină o copie a acordului respectiv.

Sursele sale mai spun că nimeni nu le-a transmis să-şi ia măsuri de protecţie. „Nimeni - nici directorii spitalului, nici oficiali din Ministerul Sănătăţii, nici oficiali regionali sau guvernatorul - nu a informat personalul că pacienţii sunt radioactivi“, a precizat un chirurg al spitalului, contactat telefonic. De fapt, cei trei pacienţi au ajuns la spital goi şi înveliţi în pungi de plastic transparente.

Când au primit întrebări, oficialii din Ministerul Sănătăţii au venit cu propunerea unei excursii la Moscova pentru teste. Aproximativ 60 de angajaţi ai spitalului au acceptat oferta. Potrivit spuselor a trei medici, unuia dintre doctorii care s-a deplasat la Moscova i s-a găsit un izotop radioactiv Cesiu-137 în ţesutul muscular.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut târziu caracterul nuclear al exploziei, în timp ce Kremlinul a refuzat să ofere reacţii.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: