De la reformator la despot: Vladimir Putin, 20 de ani pe scena globală
0
Acum douăzeci de ani, într-o vineri, preşedintele Boris Elţîn şi-a numit al patrulea prim-ministru din mai puţin de 18 luni: Vladimir Putin, pe atunci un şef relativ necunoscut din serviciile secrete, cu foarte puţină experienţă politică.
Elţîn căuta un succesor şi puţini ar fi putut prezice că două decenii mai târziu, Putin încă ar conduce Rusia, având un rol dominant în relaţiile internaţionale de pe glob.
Însă aniversarea vine într-o vreme de incertitudini pentru domnia liderului.
Rata de încredere în Putin rămâne la un nivel pe care majoritatea liderilor occidentali l-ar invidia, dar aceasta a avut de suferit din cauza economiei stagnante şi standardelor de viaţă în scădere.
Între timp, mii de persoane au fost arestate în timpul unor mişcări de protest din Moscova – cea mai mare acţiune de acest fel din 2012 încoace, când o mulţime de oameni au protestat faţă de reîntoarcerea lui Putin la Kremlin.
Acesta este ultimul mandat al lui Putin la Kremlin, potrivit Constituţiei ruse, dar după ce şi-a eliminat competiţia şi a preluat controlul asupra majorităţilor canalelor de mass-media, nu există nicio figură politică evidentă care să-l înlocuiască.
Analiştii spun că este puţin probabil ca cel mai longeviv lider al Rusiei de la Iosif Stalin încoace să renunţe complet la putere, odată cu încheierea actualului său mandat în 2024.
Putin, liberalul
Imaginea era foarte diferită atunci când Putin a câştigat primul său mandat prezidenţial, după demisia lui Elţîn din Ajunul Anului Nou, 2000.
„Rusia, în ciuda sărăciei sale şi problemelor cu criminalitatea, era încă o ţară liberală, democratică”, a spus junralistul Nikolai Svaniţe, care l-a intervievat deseori pe Putin la începutul perioadei sale la Kremlin.
„După 20 de ani la putere, nu este limitat în niciun fel – este, practic, un sultan”, a aăugat jurnalistul.
Analistul politic Konstantin Kalacev a spus că Putin a început ca un liberal care era pregătit să colaboreze cu Occidentul, dar în timp el a abordat o poziţie mai conservatoare şi mai ostilă.
„Până la mijlocul anilor 2000 exista viaţă politică în ţară şi alegerile erau competitive”, a spus Kalacev.
După Revoluţia Portocalie din 2004 din Ucraina, despre care Kremlinul a crezut că este susţinută de guverne străine pentru a reduce influenţa Rusiei în satelitul său din era sovietică, atitudinea lui Putin s-a schimbat.
Atitudinea dispreţuitoare a Occidentului faţă de Rusia, precum şi intervenţiile sale în Irak, Libia şi alte părţi au continuat să-l deziluzioneze pe Putin, a declarat Kalacev pentru AFP.
„Cred că dezamăgirea sa a fost elementul declanşator pentru această evoluţie” spre o linie mai dură, a mai spus analistul.
Ruşii liberali, în schimb, erau îngrijoraţi în legătură cu liderul lor încă de la început – nu numai din cauza trecutului său la KGB, ci şi a măsurilor dure împotriva separatiştilor ceceni, în timp ce era prim-ministru.
Încă există semne de întrebare cu privire la o serie de atacuri mortale cu bombă în apartamente de bloc, care au fost atribuite separatiştilor, dar despre care unii spun că au fost puse la cale de serviciile secrete, pentru a motiva intervenţia militară din Cecenia.
Primul răspuns al lui Putin la criză i-a sporit popularitatea şi l-au ajutat să ajungă din preşedinte interimar în lider ales, cu 53 la sută din voturi.
El rămâne popular în rândul unor grupuri mari ale publicului, care îl văd ca fiind omul ce i-a redat Rusiei demnitatea, după prăbuşirea umilitoare a URSS-ului şi garanţia stabilităţii după schimbările din anii `90.
O misiune istorică
În prezent, Putin şi echipa sa vor să plece de la Kremlin într-un fel care le-ar permite să-şi păstreze influenţa, a spus analiastul şi comentatorul Gregori Bovt.
Acest lucru s-ar putea întâmpla prin crearea unei noi instituţii, în loc de o întoarcere scurtă în rolul de prim-ministru, a mai precizat Bovt.
„Va fi creat un soi de corp colectiv pentru a conduce ţara şi Putin va rămâne şeful”, a spus el – un sistem similar cu cel din Kazahstan.
Se încarcă comentariile...
