Zeci de mii de libanezi vor ca Franţa să preia controlul Libanului. Preşedintele Macron cere o anchetă internaţională după exploziile din Beirut

Zeci de mii de libanezi vor ca Franţa să preia controlul Libanului. Preşedintele Macron cere o anchetă internaţională după exploziile din Beirut

Macron le-a spus libanezilor că ajutoarele franceze nu vor ajunge la demnitari corupţi.

Peste 44.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care cer ca Franţa să preia controlul asupra Libanului, în urma exploziei din Beirut, care a distrus o bună parte din oraş, provocând moartea a peste 137 de oameni şi rănirea a peste 5.000. Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut joi o anchetă internaţională ''transparentă'' privind exploziile care au devastat portul din Beirut şi împrejurimile.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Petiţia vine însă şi în contextul crizei economice prin care trece această ţară, dar şi cea provocată de coronavirus.
 
Semnatarii petiţiei spun că printre cauzele care au dus la situaţia în care se află Libanul acum se numără conducerea slabă a liderilor politici şi corupţia, relatează Deutsche Welle.
 
În textul documentului semnat de peste 44.000 de oameni (până joi după-amiază) se menţionează că „Libanul va fi plasat sub un mandat francez pentru următorii zece ani”.
 
Petiţia a fost lansată miercuri pe site-ul Avaaz de către câţiva cetăţeni libanezi, în urma exploziei de pe 4 august.
 
„Oficialii din Liban şi-au arătat în mod clar inabilitatea de a conduce ţara. Cu un sistem eşuat, corupţie, terorism şi miliţii, ţara a ajuns la ultima suflare. (...) Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franţei pentru a fi restabilită o guvernare curată şi durabilă”, se mai arată în text.
 
Franţa a controlat Libanul între anii 1920 şi 1945.
 
Potrivit DW, petiţia a circulat în mod intens pe reţelele sociale în Liban şi a fost ţintită spre Emmanuel Macron, care a început, joi, o vizită oficială la Beirut, fiind primul lider străin care a ajuns în această ţară de la producerea tragediei.
 
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut joi o anchetă internaţională ''transparentă'' privind exploziile care au devastat portul din Beirut şi împrejurimile, explozii soldate cel puţin 137 de morţi şi peste 5.000 de răniţi, relatează AFP.
 
"Este necesară o anchetă internaţională deschisă, transparentă pentru a evita mai întâi ca lucrurile să nu fie ascunse şi, de asemenea, să nu se instaleze îndoiala", a spus Macron în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea vizitei sale în capitala libaneză.
 
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, care şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează, potrivit AFP  

Franţa încearcă de mulţi ani să-şi susţină fosta colonie şi s-a situat acum în fruntea eforturilor de a mobiliza ajutoare internaţionale. Făcând un tur al Beirutului, joi dimineaţă, când a dat mâna cu grupuri de sinistraţi, Macron a spus că ajutoarele franceze nu vor ajunge la demnitari corupţi. Emmanuel Macron s-a dus la Beirut însoţit de şeful guvernului, Jean Castex, precum şi de ministrul de externe Jean-Yves Le Drian pentru a demonstra că Franţa nu rămîne cu braţele încrucişate în faţa acestei noi lovituri pe care o primeşte Libanul, fost protectorat francez.

şeful statului francez, Franţa va coordona sosirea ajutoarelor europene şi, într-un registru mai larg, cooperarea internaţională pentru reconstrucţia capitalei dar şi a economiei libaneze. De notat că Uniunea Europeană a anunţat deja un ajutor de urgenţă de 33 de milioane de euro. Citez din ce a spus Emmanuel Macron: „Astăzi acordăm prioritate ajutoarelor şi sprijinului populaţiei, fără condiţii. Dar nu uităm nici de exigenţa formulată de noi de luni de zile, ba chiar de mai mulţi ani, în privinţa reformelor indispensabile în Liban în anumite sectoare. Dacă aceste reforme nu sunt făcute, Libanul va continua să se scufunde.”

Aceste reforme nu sunt cerute numai de Franţa, ci şi de comunitatea internaţională, precum şi de Fondul Monetar Internaţional. Corupţia în Liban a devenit de fapt atît de mare încît nimeni nu mai are curajul nici să investească în Liban şi nici să împrumute bani Libanului. Negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, de exemplu, sunt în impas, banii pot fi deblocaţi dar cu condiţia adoptării unor măsuri de transparenţă în privinţa utilizării lor, ceea ce sistemul politic actual libanez nu poate garanta. Şeful statului francez nu a ezitat să critice acest aspect şi să precizeze că va avea grijă ca ajutoarele să nu ajungă în „mîini corupte”. În acest sens Emmanuel Macron şi-a oferit într-un fel serviciile de mediator pentru negocierea unui nou „pact politic” în Liban.

Libanezii, primindu-l cu entuziasm pe Emmanuel Macron, au scandat însă lozinci extrem de ostile la adresa întregii clase politice libaneze. Din punctul de vedere al populaţiei care suferă toţi liderii sunt responsabili de dezastrul din Liban: preşdintele Michel Aoun (creştin maronit), primul ministru Hassane Diab (musulman sunit), preşedintele Adunării Naţionale, Nabih Berri (musulman şiit)… Aceşti lideri precum şi mulţi alţii,  marile familii libaneze care de decenii întregi trag sforile în culise, precum şi toate partidele poltice implicate în complicate jocuri şi combinaţii, pe scurt, toată clasa politică este acum detestată de libanezii de rînd care cer „schimbarea sistemului”.  „Ajutaţi-ne! Revoluţie!” strigau mulţi locuitori ai Beirutului veniţi să-l salute şi să-l asculte pe Emmanuel Macron.

Şeful statului francez i-a îndemnat pe liderii de partide să-şi depăşească diviziunile pentru a putea contribui la renaşterea Libanului, dar în realitate Franţa nu întreţine relaţii bune cu toate forţele politice libaneze. Hezbolahul şiit este sprijinit de o bună parte a populaţiei libaneze, printre altele pentru că dispun de structuri economice importante şi sunt consideraţi eroi ai luptei împotriva Israelului, dar braţul său înarmat a fost plasat de Uniunea Europeană pe lista mişcărilor teroriste. În acelaşi timp pacea, stabilitatea şi prosperitatea în Liban nu pot fi imaginate fără contribuţia Hezbolah care a creat de fapt, prin reţelele lor, un stat în stat, notează RFI.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: