VIDEO Pericol la marele baraj chinezesc

Barajul celor Trei Guri, cel mai mare din lume, stă să cedeze sub presiunea ploilor musonice. Dacă barajul de pe fluviul Yangtze s-ar prăbuşi, cantitatea uriaşă de apă care s-ar elibera ar inunda mari suprafeţe şi ar muta axa Pământului.

Din cauza ploilor musonice din ultimele săptămâni, debitul fluviului Yangtze a ajuns la un maxim absolut, de 70.000 de metri cubi pe secundă, dând  fiori autorităţilor. Barajul celor Trei Guri, cel mai mare ansamblu hidroelectric din lume, a cărui construcţie a fost încheiată anul trecut, se apropie de capacitatea maximă şi ameninţă să nu reziste furiei apelor.

Mai citiţi şi:

China ar putea reduce numărul infracţiunilor care pot fi pedepsite cu moartea

Nivelul apei, care a crescut constant de la începutul săptămânii, a ajuns la 159 de metri în lacul de acumulare, cu numai 14 metri sub nivelul maxim. Milioane de oameni care locuiesc în aval de baraj sunt ameninţaţi de inundaţii.

Multe oraşe mari precum Wuhan, Nanjing şi Shanghai sunt situate pe fluviul Yangtze. Barajul, a cărui construcţie a durat 13 ani, este proiectat pentru a face faţă celor mai severe inundaţii, transmite agenţia Xinhua. Ecluzele sale au fost deschise pentru a controla fluxul de apă, iar imaginile de la faţa locului arată cantităţi mari de apă care ţâşnesc afară.

Peste 700 de victime

Locuitorii de pe insula Mianchuan, din avalul barajului, sunt alarmaţi. Ei îşi amintesc de inundaţiile mari din 1998, când nivelul apei a depăşit înălţimea caselor şi circa 4.000 de oameni au murit, scrie ziarul "China Daily".

Dimensiunile barajului concurează Marele Zid Chinezesc. Construcţia are 2.109 metri lungime, iar rezervorul are capacitatea de 42 de miliarde de tone. Specialiştii de la NASA au calculat că eliberarea unei asemenea cantităţi de apă ar modifica poziţia axei Pământului, mutând polii cu circa 2 cm. Acest lucru ar avea drept efect creşterea duratei zilei cu 0,06 microsecunde.

Inundaţiile provocate de ploile musonice din acest an au afectat deja 120 de milioane de oameni, din care 742 şi-au pierdut viaţa. Pagubele economice se ridică la 22 de miliarde de dolari, în care sunt incluse distrugerea a circa 670.000 de locuinţe.