Reuniune virtuală tensionată a OMS, pe tema unui vaccin anti-Covid-19 accesibil pentru toţi

Sediul OMS

Adunarea anuală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a început luni virtual - pentru prima oară în istoria instituţiei -, iar ţările îndeamnă ca viitorul vaccin împotriva noul coronavirus să fie un ”bun public” şi la o reformă a Organizaţiei, pentru ca aceasta să răspundă mai bine pandemiilor, relatează AFP.

Secretarul general al ONU Antonio Gurerres a deschis lucrările criticând ţările care au ”ignorat recomandările OMS” şi apreciind că lumea plăteşte în prezent un ”preţ mare” strategiilor divergente.

 ”În consecinţă, virusul s-a răspândit în întreaga lume şi se îndreaptă acum către ţările din (emisfera de) sud, unde ar putea avea efecte şi mai devastatoare”, a subliniat el, îndemnând la un ”efort multilateral enorm” împotriva acestei ”tregedii”.

”Sper că cercetarea privind un vaccin va putea fi un punct de plecare”, a declarat Guterres în deschiderea reuniunii care durează până marţi.

Ca un ecou, preşedintele chinez Xi Jinping a dat asigurări că un eventual vaccin chinez ar urma să devină un ”bun pubblic mondial” şi a promis că ţara sa va aloca de altfel două miliarde de dolari - pe o perioadă de doi ani - luptei mondiale împotriva covid-19.

Într-un mesaj video, preşedintlee francez Emmanuel Macron a anunbţat că dacă se descoperă un vaccin, el ”va fi un bun public mondial, la care va avea acces oricine”.

În pofida unei escaladări a tensiunilor între Statele Unite şi China, statele membre ale organizaţiei speră să adopte în cadrul acestei reuniuni o rezoluţie - inţiată de către Uniunea Europeană (UE) - care reclamă ”accesul univeral, rapid şi echitabil la toate produsele (...) necesare în roposta împotriva pandemiei” şi care subliniază rolul unei ”vaccinări la scară mare împotriva covid-19, un bun public mondial”.

Textul cere totodată lansarea ”cât mai rapid (...) a unui proces de evaluare” în vederea examinării ripostei sanitare internaţionale şi măsurilor luate de către OMS împotriva pandemiei.

În document OMS este îndeamnată la ”colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animale, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi cu ţările (...) în vederea identificării sursei zoonotice a virusului şi stabilirii pe ce cale a intrat în populaţia umană (...), prin intermediul unor misiuni ştiinţifice şi misiuni de colaborare pe teren”.

În cazul în care acest proiect de rezoluţie va fi adoptat, ”va fi un rezultat important, pentru că OMS va fi primul forum mondial care întruneşte unanimitatea asupra unui text”, a declarat o sursă diplomatică europeană.

”Niciun subiect nu a fost evitat” în cadrul rezoluţiei - precum ”continuarea reformării OMS şi a capacităţilor sale care s-ai deovedit insuficiente în prevenirea unei crize de această amploare”, a dat asigurări o sursă europeană pentru AFP.

Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor susţine rezoluţia - prin care se cere o anchetă imediat ă cu privire la originea virusului sau acţiunilor adoptate de OMS împotriva pandemiei.

Washingtonul - care acuză Beijingul de faptul că a dismulat amploarea epidemiei - s-a angajat într-un conflict cu OMS, pe care preşedintele american Donald Trump o acuză de faptul că s-a ”plantat” în gestionarea epidemiei aliniindu-se poziţiei chineze. El a suspendat apoi contribuţia americană la OMS.

Problema originii virsului tensionează relaţiile Chnei cu Statele Unite.

Statele Unite cer de mai multe săptămni o anchetă cu privire la originea virusului în China, din cauză că suspectează Beijingul de faptul că a ascuns un accident de laborator care ar fi fost loa originea pandemiei.

Washingtonul acuză Beijingul de faptul că încearcă să pirateze cercetarea americană privind un vaccin, în plină rivalitate americano-europeană cu privire la un viitor vaccin. Iar Trump a ameninţat să ”întrerupă orice relaţie” cu China.

În paralel, Guvernul american estimează că OMS a neglijat o alertă precoce a Taiwanului cu privire la gravitatea noului coronavirus - ceea ce agenţia ONU dezminte.

Iar Statele Unite - susţinute de anumite ţări - au îndemnat OMS să ”invite Taiwanul” la AMS - împotriva opoziţiei Chinei.

După ce a beneficiat de un statut de observator, Taiwanul a fost exclus de la OMS în 2016, anul în care a venit la putere Tsai Ing-wen.

Preşedinta taiwaneză refuză să recunoască principiul unităţii insulei şi Chinei continentale într-o singură ţară.

La Geneva, OMS dă asigurări că numai statelor membre le revine decizia de a accepta sau Taiwanul.

Cu puţin înainte de deschiderea reuniunii, şeful diplomaţiei taiwaneze Joseph Wu a anunţat că Taiwanul a acceptat să amâne această discuţie, pentru ca dezbaterile să se poată concentra asupra pandemiei covid-19.

Majoritatea populaţiei rămâne expusă infectării cu noul coronavirus, atenţionează OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat luni că majoritatea populaţiei mondiale rămâne susceptibilă infectării cu noul coronavirus, iar în regiunile cele mai afectate cel mult 20% din oameni au dezvoltat o anumită imunitate, procent care în general este sub 10%, relatează agenţia EFE.

''OMS înţelege deplin dorinţa unor ţări de a-şi relua activităţile. Tocmai pentru că dorim o recuperare mondială cât mai rapidă posibil, îndemnăm statele să fie prudente'' cu măsurile de relaxare, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. ''Cei care avansează prea rapid (cu relaxarea) fără să dispună de un sistem sanitar public capabil să detecteze şi să suprime transmiterea (virusului) riscă să-şi afecteze propria redresare'', a explicat el, după ce a deschis adunarea anuală a organizaţiei, considerată istorică în contextul pandemiei de COVID-19 şi care se desfăşoară online.

Potrivit directorului general al OMS, rezultatele testelor serologice efectuate în zeci de ţări arată că mai puţin de 10% din populaţie are anticorpi faţă de virusul SARS-CoV-2, procent care poate merge până la cel mult 20% doar în cazul regiunilor cele mai afectate, unde virusul a circulat intens. Aceste rezultate lasă fără fundament teoriile unor experţi care susţin ideea unei imunizări de grup ca modalitate de a opri pandemia.

Tedros Ghebreyesus a mai evidenţiat faptul că niciuna dintre măsurile luate de diferite state pentru frânarea transmiterii virusului nu poate fi eficientă dacă este luată în mod izolat, fiind nevoie de o combinaţie de măsuri, inclusiv testarea şi detectarea noilor cazuri, izolarea celor infectaţi, trasarea contacţilor acestora şi măsuri generale de izolare pentru distanţarea socială, numai ţările care au luat astfel de măsuri obţinând până în prezent rezultate bune în combaterea epidemiei.

Pe de altă parte, directorul OMS a promis că el şi echipa sa vor acţiona cu transparenţă şi vor susţine solicitările pentru o evaluare a modului în care această organizaţie a acţionat în diferitele etape ale pandemiei. El a susţinut în acest sens o rezoluţie prezentată de Uniunea Europeană la această reuniune a OMS şi care prevede o evaluare completă şi imparţială a deciziilor luate de forurile de conducere ale acestei organizaţii care a fost criticată public de preşedintele american Donald Trump pentru modul în care a gestionat răspunsul faţă de pandemie. Liderul de la Casa Albă l-a acuzat în special pe Ghebreyesus că ar avea o relaţie prea apropiată cu China şi că ar fi tolerat ascunderea de către Beijing a unor informaţii despre noul coronavirus atunci când COVID-19 încă nu se răspândise în lume.