Peisajul de ardezie din Ţara Galilor şi reţeaua de porticuri din Bologna, incluse în Lista Patrimoniului Mondial de UNESCO

Peisajul de ardezie din Ţara Galilor şi reţeaua de porticuri din Bologna, incluse în Lista Patrimoniului Mondial de UNESCO

În 1830, "jumătate dintre imobilele din New York aveau acoperişuri din ardezie din Ţara Galilor", aminteşte guvernul britanic Foto: News.ro

Peisajul de ardezie din nord-vestul Ţării Galilor, lider mondial al secolului XIX pentru producţia acestui material, şi porticurile din Bologna, reţeaua de arcade ce mărgineşte străzile din centrul istoric al oraşului italian, au fost adăugate, miercuri, în Lista Patrimoniul Mondial al UNESCO

Ştiri pe aceeaşi temă

Peisajul de ardezie este al 32-lea sit clasat din Regatul Unit şi al patrulea în provincia britanică. Minele de ardezie au modelat peisajul din jurul oraşului Gwynedd. Folosirea ardeziei, extragerea ei de peste 1.800 de ani în regiune, a explodat în timpul revoluţiei industriale şi a extinderii oraşelor în lumea întreagă. 

 
În anii 1980, industria galeză de ardezie avea în jur de 17.000 de angajaţi, producţia atingând aproape 500.000 de tone pe an. 
 
În 1830, "jumătate dintre imobilele din New York aveau acoperişuri din ardezie din Ţara Galilor", aminteşte guvernul britanic în comunicat. 
 

Anunţul vine la o săptămână după ce oraşul britanic Liverpool, clasat în 2004, şi-a pierdut locul în Patrimoniul Mondial al UNESCO din cauza supradezvoltării acestui port emblematic al erei industriale. 

De asemenea, UNESCO a inclus în Lista Patrimoniului Mondial şi porticurile din Bologna, reţeaua de arcade ce mărgineşte străzile din centrul istoric al oraşului italian. 

 
Datate din secolul al XII-lea în capitala regiunii Emilia-Romagna, porticurile se întind pe 62 de kilometri în cetatea medievală, dintre care 42 în centru. 
 
Din lemn (acestea aproape au dispărut), din piatră sau din cărămidă, ele acoperă străzile, pieţele, pasajele şi trotuarele. Acestea constituie un adăpost contra vremii nefavorabile sau a soarelui şi adăpostesc tarabele comercianţilor sau atelierele artizanilor. 
 
Porticurile au permis de-a lungul secolelor creşterea ofertei de locuinţe în oraş prin construirea deasupra arcadelor, un atu pentru Bologna care a cunoscut un aflux de studenţi de la fondarea universităţii sale în 1088, una dintre cele mai vechi din lume. Clasarea porticurilor bologneze în Patrimoniul Mondial este "o imensă satisfacţie şi o mare recunoaştere care ne face fericiţi", a spus primarul, Virginio Merola. 
 

Marţi, Comitetul UNESCO a inclus peisajul minier cultural Roşia Montană în Patrimoniul Mondial şi în lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol. 
 
Cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO are loc online, în China, la Fuzhou.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările