Miracolul economic nu l-a salvat pe Evo Morales

Preşedintele demisionar al Boliviei, Evo Morales

Preşedintele bolivian a demisionat după trei săptămâni de proteste împotriva realegerii sale pentru un patrulea mandat şi după ce armata şi poliţia l-au abandonat şi a trecut de partea opoziţie. Şi asta în ciuda creşterii economice şi redistribuirii masive a banilor proveniţi din vânzarea resurselor natural ale ţării.

„Renunţ la postul meu de preşedinte“, a declarat, duminică,  într-un discurs televizat Evo Morales primul preşedinte bolivian indigen, în vârstă de 60 de ani, la putere din 2006, la finalul unei zile marcate de noi înfruntări între manifestanţi şi forţele de ordine, precum şi de demisii în lanţ ale unor miniştri şi deputaţi.

„Lovitura de stat a avut loc“, a adăugat la rândul său, aflat alături de el, vicepreşedintele Alvaro Garcia Linera, care a demisionat şi el. Cu puţin timp înainte, şeful armatei, gen. Williams Kaliman, i-a cerut şefului statului „să renunţe la mandatul său prezidenţial pentru a permite pacificarea şi menţinerea stabilităţii, pentru binele Boliviei noastre“. 

„Ne alăturăm apelului poporului bolivian de a-i sugera domnului preşedinte Evo Morales de a-şi prezenta demisia pentru a pacifica poporul din Bolivia“, a declarat la rândul său comandantul general al poliţiei, gen. Vladimir Yuri Calderon. Însoţit de mulţime, Luis Fernando Camacho, liderul cel mai vizibil şi radical al opoziţiei, s-a deplasat la sediul guvernului din La Paz pentru a înmâna simbolic o scrisoare de demisie lui Evo Morales, precum şi un exemplar din Biblie.

Haos în ţară

Criza politică s-a accelerat brutal duminică în ţara andină, unde greva generală şi manifestaţiile paralizează activitatea de circa zece zile, într-un climat de violenţă şi de înfruntări între cele două tabere. În trei săptămâni, valul de proteste s-a soldat cu trei morţi şi 383 de răniţi. Anunţarea în cursul dimineţii de duminică de către preşedinte a unui nou scrutin - o opţiune pe care o respingea până acum - viza „pacificarea Boliviei“ dar nu a reuşit să aducă calmul. 

Armata a ordonat „operaţiuni aeriene şi terestre pentru a neutraliza grupuri armate care acţionează în afara legii“, a spus generalul Kaliman, referire la atacuri violente asupra autobuzelor în care se aflau manifestanţi ai opoziţiei care se îndreptau spre La Paz.

Vizat de manifestanţi care i-au incendiat casa din Potosi, preşedintele Adunării Naţionale, Victor Borda, a demisionat, exemplul său fiind urmat de circa zece deputaţi şi miniştri.

Turbulenţele s-au extins duminică noaptea spre luni în mai multe oraşe din Bolivia, după demisia preşedintelui ţării, Evo Morales, înregistrându-se incendii, jafuri şi atacuri asupra unor case, precum cel survenit, potrivit unor informaţii, chiar la o locuinţă a fostului lider, transmite EFE.

În La Paz, El Alto şi Cochabamba, printre alte principale oraşe din ţară, s-au înregistrat incidente, în timp ce mulţi cetăţeni solicită prin intermediul reţelelor sociale ajutorul poliţiei şi forţelor armate.

Denunţurile privind jafuri şi incendii se produc mai ales în El Alto, unul din bastioanele politice ale lui Evo Morales, şi în cartiere din La Paz.

Cel mai atacat loc din La Paz, unde se află şi sediul guvernului bolivian, este zona de sud, unde în ultimele săptămâni s-a resimţit cel mai puternic o grevă cetăţenească împotriva realegerii lui Morales.

Primăria oraşului a reclamat faptul că o mulţime a incendiat 15 autobuze ale serviciului municipal de transport care se aflau într-o autobază din cartierul Kupillani.

De asemenea, a denunţat că "şoferi şi oameni mobilizaţi de deputaţi şi lideri" ai Mişcării spre Socialism (MAS) a lui Evo Morales au intrat într-o unitate a transportului public din Huayllani, alt cartier din sudul oraşului, "şi au început să dea foc la autobuze".

Locuitori din zona sudică a oraşului La Paz s-au plâns pe reţelele sociale că grupuri violente sunt prezente pe străzile din mai multe cartiere aruncând cu pietre în case şi vehicule şi jefuind unele magazine, fără ca poliţia să intervină.

În El Alto au fost afectate o sărbătoare populară şi mai multe magazine.

"În faţa atacului unor grupuri violente organizate, fac din nou un apel susţinut la Forţele Armate şi la Poliţia Naţională să-şi îndeplinească mandatul constituţional de a proteja cetăţenii şi a garanta integritatea şi viaţa persoanelor", a scris pe Twitter fostul preşedinte Carlos Mesa (2003-2005).

În Cochabamba, un grup de persoane necunoscute a provocat distrugeri la casa lui Evo Morales, după cum a relevat presa locală.

15 ani de creştere economică

Primul preşedinte indigen din istoria ţării sale a insistat în timpul campaniei electorale pentru un al patrulea mandat, pe miracolul economic din ultimii zece ani, cheia menţinerii la putere 13 ani: 15 ani de creştere succesivă, cu o crştere anuală medie de 5% . Odată cu explozia creşterii economice , inflaţia ar fi putut exploda şi ea, dar a fost controlată de redistribuirea masivă a banilor proveniţi din resursele naturale care au fost naţionalizate la începutul primului mandat al lui Morales. 

Acest fapt a dat guvernului mijloacele să constituie rezerve foarte mari, estimate la aproape 40 de miliarde de dolari, dar şi să reducă sărăcia extremă, graţie în special fondurilor obţinute pe baza preţurilor foarte ridicate ale materiilor prime, până în 2014. Preşedintele bolivian a făcut acest lucru prin mai multe programe de redistribuire pentru: persoanele în vârstă, femeile însărcinate, servicii medicale gratuite pentru toţi. Dar şi lucrări imense de infrastructură şi o politică de control al preţurilor pentru micii fermieri, din mijlocul cărora provine.

O nouă clasă de mijloc

Mulţi ţărani indigeni, baza electoratului său, fac parte acum din clasa de mijloc.  „Cholosii”, nativii urbanizaţi, îşi construiesc vile pe înălţimile din La Paz. Însă, acolo unde Evo Morales nu a reuşit, a fost subordonarea puternicului sector agro-industrial şi reforma agrară promisă de partidul său, MAS, Mişcarea spre Socialism, care ar fi făcut posibilă reducerea importanţei posesiunilor marilor proprietari din est . Aceştia prosperă exportând cereale şi animale în China şi Europa.

 Îmbunătăţind  starea economică a  acestei categorii a populaţiei şi a ţăranilor săraci , Evo Morales şi-a asigurat atât popularitatea şi mai ales stabilitatea , unică în istoria ţării sale, încă una dintre cele mai sărace din America latină. 

Ce a adus sfârşitul lui Morales

Dar sfârşitul i-a venit după a încercat să-şi asigure un al patrulea mandat de preşedinte, deşi  Constituţia îi interzicea acest lucru. Această manevră nu a trecut nepedepsită  de o parte a populaţiei ataşată statului de drept şi temându-se de excesele de autoritarism.

Bolivia se confruntă cu o criză politică şi socială din 20 octombrie, ziua când au avut loc alegeri generale, moment când au început să apară suspiciuni de fraudă pentru favorizarea realegerii lui Morales în funcţia de preşedinte pentru un al patrulea mandat, până în 2025.

Morales a anunţat duminică noi alegeri, după peste două săptămâni de greve ale cetăţenilor împotriva fraudei şi confruntări între opozanţi şi susţinătorii săi, dar şi de revolte ale poliţiei în ultimele două zile.

Cu câteva ore înainte, un raport al Organizaţiei Statelor Americane (OSA) a avertizat cu privire la grave nereguli la alegerile generale din Bolivia.

Rusia acuză opoziţia de „lovitură de stat“

 Rusia a denunţat  violenţele, potrivit ei, orchestrate de opoziţie în Bolivia pentru a-l forţa pe preşedintele Evo Morales să demisioneze, evenimente care aduc, în opinia Moscovei, cu „o lovitură de stat“. „Un val de violenţe declanşat de opoziţie l-a împiedicat pe Morales să-şi finalizeze mandatul prezidenţial“, a subliniat MAE rus. 

Rusia este aliata mai multor regimuri de stânga din ţările latino-americane, în special din Venezuela şi Cuba. Aceste două ţări au denunţat la rândul lor o „lovitură de stat“ după demisia preşedintelui bolivian. Redactorul-şef al canalului de ştiri pro-Kremlin Russia Today (RT) i-a propus luni lui Evo Morales un post de prezentator. Ministrul mexican de externe Marcelo Ebrard a declarat, duminică, că 20 de membri ai guvernului şi ai parlamentului boliviene au fost primiţi în ambasada sa din La Paz şi i-a oferit azil şi preşedintelui demisionar EvoMorales.