De ce „recomandările” de evitare a contactului social nu sunt eficiente: unde greşesc vesticii

De ce „recomandările” de evitare a contactului social nu sunt eficiente: unde greşesc vesticii

Turisti poarta masti de protectie in timp ce se plimbă prin Chinatown în San Francisco - California FOTO EPA-EFE

Experţii în ştiinţe comportamentale au explicat de ce populaţia din Europa şi SUA, mai ales cea din cele mai sever afectate ţări, unde au murit mii de oameni precum Italia, nu se conformează măsurilor anunţate de autorităţi. Limbajul recomandărilor este unul complet nepotrivit, spun ei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Spre deosebire de China care a luat măsuri drastice rapide printr-un control strict al populaţiei, guvernele vestice au fost reticente să apeleze la abordări stricte de la bun început procedând gradual şi insistând să prezinte „recomandări” precum distanţarea socială şi, implicit, ieşitul în public în alte scopuri decât cele esenţiale.
 
Experţii în ştiinţele comportamentale au avertizat că acest limbaj blând al recomandărilor transmite un mesaj contradictoriu, întrucât sfaturile nu sunt înţelese ca reguli obligatorii, ci opţionale. Exemplul Italiei, unde sute de mii de cetăţeni au primit amenzi, este grăitor. În cel mai sever lovite state din SUA, New York, unde de altfel s-a decretat stare de dezastru, şi California, oamenii au asaltat parcurile şi plajele, în timp ce la Londra, care cunoaşte o creştere a numărului de contaminări, oamenii au umplut metrourile.
 
Nick Chater, profesor de Ştiinţe Comportamentale la Warwick Business School, a declarat pentru CNN că liderii vestici au „transmis mesaje confuze ” recurgând gradual la închiderea barurilor, restaurantelor, teatrelor şi şcolilor săptămâna trecută şi, totodată, îndemnând populaţia să ţină seama de recomandări pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei.
 
Expertul spune că apelul la recomandări are efectul că oamenii vor înţelege că nu este „excesiv de nerezonabil din partea lor” să le încalce.
 

Recomandările: un mesaj contradictoriu

 
„Asta pentru că mesajul implicit care ajunge la ei este că, de fapt, nu e atât de important: dacă ar fi, v-am spune asta. Aşa că nu e util să spunem ceva de felul. Vă sfătuim să opriţi la semafor, vă sfătuim să conduceţi pe această parte a şoselei...Spunem că e obligatoriu, altfel încalci legea”.
 
Asta se vede în limbajul folosit de guvernele vestice, un exemplu din cele mai recente fiind al premierului britanic Boris Johnson.
 
Luni seara premierul a anunţat practic instituirea carantinei în Londra: oamenii nu mai au voie să iasă din case decât din patru mari motive: cumpărături necesare, exerciţii fizice (o dată pe zi), ajutorarea persoanelor vulnerabile sau să meargă la muncă unde e absolut necesar.
 
Apoi el a oferit recomandări:  „Astea sunt toate - doar pentru aceste motive absoult necesare ieşiţi din case. nu ar trebui să vă întâlniţi cu prietenii. Dacă prietenii voştri vă cer asta, ar trebui să le spuneţi nu. Nu ar trebui să vă întâlniţi cu membri ai familiei care nu locuiesc cu voi”, pe care le-a urmat de precizări că poliţia va impune respectarea regulilor de distanţare socială prin despărţirea grupurilor de oameni şi amenzi.
 

„Un eşec masiv de comunicare”

  
Expertul spune că aceste reguli nu sunt deloc suficiente. „Este vorba de un eşec masiv de comunicare”, a spus el, subliniind faptul că strategiile adoptate în China şi Coreea „au funcţionat, deci nu vorbim despre ceva pur teoretic”.
 
Ieri guvernatorul statului California le-a transmis tinerilor care au luat cu asalt plajele „să nu fie egoişti”.  Guvernatorul statului New York Andrew Cuomo, cel mai afectat stat american, a  descris adunarea oamenilor în parcuri ca o „greşeală”, „aroganţă” şi  „nepăsare”. Premierul Scoţiei Nicola Sturgeon a făcut apel la populaţie „să facă ce trebuie acum”, în timp ce premierul australian Scott Morrison a denunţat o „desconsiderare” a regulilor de distanţare socială. Australia a fost nevoită duminică să închidă plaja Bondi după ce mii de oameni au ignorat măsurile de limitare a contactului social. 
 
„În China măsura principală a fost carantina dură, poate una chiar mai drastică decât ar fi fost necesar. Dar acum ştim că aceasta funcţionează realmente. Iar Coreea, unde populaţia a dispus de mult mai multă libertate de mişcare, a compensat prin testarea viguroasă masivă, cel mai probabil combinaţia acestor strategii este necesară”, a precizat expertul.
 
în Hong Kong, cea mai eficientă măsură de limitare a înmulţirii cazurilor a fost distanţarea socială. Ţara cunoaşte însă un noul val de creştere a cazurilor importate. Noii sosiţi în ţară vor avea o brăţară electronică de monitorizare a respectării carantinei. Barul Hemingway din regiunea Discovery Bay din Hong Kong, o zonă intens populată de străini, a emis o avertizare pentru „toţi cei întorşi din Europa” că înregistrările camerelor de supraveghere CCTV vor fi trimise autorităţilor.
 
Deşi Germania este printre ţările europene cu cele mai multe cazuri, recent a instituit o „interdicţie a contactului” social, fără a decreta carantină naţională. Cancelarul german Angela Merkel a transmis duminică că adunările mai mari de două persoane nu mai sunt permise cu excepţia celor care locuiesc împreună.
    
Italia şi-a închis „zonele roşii” din nord după ce cazurile au explodat, ca pe 9 martie, toată ţara să intre în carantină. Totodată, italia a anunţat amenzi de 232 de euro şi şase luni de închisoare pentru cei care încalcă regulile de izolare. Vineri, armata a fost trimisă să impună măsurile de izolare după ce autorităţile locale n-au reuşit să determine populaţia să rămână în case.
 
Primarii italieni au izbucnit exasperaţi pe reţelele sociale după ce italienii au invocat cele mai absurde motive să iasă din case.
 
   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: