Criza economică din Liban, printre cele mai urâte din lume, din 1850 încoace. Farmaciile în grevă, penurie de electricitate şi apă

Libanul cunoaşte o explozie a şomajului şi a inflaţiei.

Principalele centrale termice din Liban au fost oprite, cauza fiind lipsa de combustibil. Oprirea centralelor a agravat o situaţie deja grea pentru populaţie care în multe zone avea acces la electricitate doar două ore pe zi. Majoritatea farmaciilor au intrat în grevă. Criza economică din Liban este printre cele mai urâte din lume, din 1850 încoace, potrivit Băncii Mondiale.

Majoritatea farmaciilor din Liban au intrat în grevă din cauza lipsei de medicamente. Asociaţia deţinătorilor de farmacii a anunţat că 80% din farmaciile din Beirut sunt închise, iar în ţară procentul ajunge la 50%.

Unele medicamente au dispărut de pe rafturi în ultimele luni, forţând mulţi oameni să apeleze la reţelele de socializare pentru ajutor în găsirea lor, inclusiv la prieteni şi familiile din străinătate.

Zone semnificative din ţară se confruntă şi cu raţionalizarea apei. Staţiile de pompare sunt alimentate cu motorină şi nu au resursele necesare pentru a funcţiona la niveluri optime.

Libanul este într-o criză economică severă, iar moneda sa - lira libaneză - s-a prăbuşit. Hiperinflaţia care a scăzut valoarea monedei la minime istorice a condus populaţia şi companiile să folosescă dolarul sau alte valute în tranzacţiile de zi cu zi. Banca Centrală din Liban însă mizează încă pe moneda locală şi nu eliberează credite şi subvenţii în dolari.

Lipsa valutei străine pentru companiile din domeniu energetic şi farmaceutic face dificilă plata unor furnizorilor de combustibil şi medicamente.

Economia eşuată a Libanului a lăsat jumătate din populaţia ţării în sărăcie şi a provocat proteste în masă.

Franţa şi Statele Unite iau în calcul toate opţiunile împotriva responsabililor politici din Liban, adică şi impunerea unor sancţiuni, pentru a soluţiona criza economică şi socială ce paralizează ţara. Precizarea a fost făcută de un secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, Clément Beaune în timpul unei audieri în Senat.

Secretarul american de Stat Antony Blinken şi omologul său francez Jean-Yves Le Drian au convenit la Paris să exercite o presiune comună  asupra liderilor libanezi dar nu au menţionat sub ce formă o vor face.

Între timp, Parlementul libanez a aprobat un plan de ajutorare a familiilor cu probleme financiare, în condiţiile în care întreaga ţară se află în pragul unui colaps economic iar populaţia trăieşte într-o proporţie covârşitoare sub pragul sărăciei.

Jumătate de million de familii libaneze vor fi ajutate cu alocaţii cu o valoare de până la 126 de dolari, pe lună. Nu se ştie în ce monedă vor fi oferite aceste alocaţii dat fiind că lira libaneză a pierdut 90% din valoarea sa în faţa dolarului.

Guvernul estimează un buget total de 556 de milioane de dolari pentru întreaga acţiune şi speră să poată împrumuta o parte din sumă de la Banca Mondială.

Dar, aici apar mai multe probleme. Ïn lipsa unor reforme, BM dar şi alte organizaţii internaţionale au anunţat, de mai multe ori în ultimul an, că nu vor ajuta Libanul.

Apoi, populaţia locală este în pragul disperării dat fiind că există o problemă de aprovizionare cu produse de primă necesitate – iar cozi pot fi observate mai peste tot iar în benzinării au loc tot mai des atacuri armate. Marţi, preţul carburantului s-a majorat cu 30% .

De la începutul crizei, din toamna lui 2019, Libanul cunoaşte o explozie a şomajului şi a inflaţiei. Criza economică din Liban este printre cele mai urâte din lume, din 1850 încoace, potrivit Băncii Mondiale.

Franţa a restricţionat recent accesul pe teritoriul său a unor personalităţi libaneze considerate vinovate de această criză economico-socială, fără să precizeze nume însă.