Criza din Armenia. Conflictul dintre premier şi conducerea militară continuă: Şeful Statului Major a fost demis. Opoziţia pune presiuni în stradă

Marş de sustţnere pentru Nikol Paşinian FOTO EPA-EFE

Guvernul Armeniei a anunţat că destituirea şefului Marelui Stat Major, Onik Gasparian, aflat în centrul unei crize politice la Erevan, a intrat în vigoare miercuri, la aproape două săptămâni după ce premierul Nikol Paşinian l-a concediat, acuzând o „tentativă de lovitură de stat militară”.

În schimb, preşedintele Armeniei, Arme Sarkisian, s-a opus destituirii lui Onik Gasparian, cerând Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra acestei revocări din funcţie.

„Preşedintele Armeniei are încredere că o concluzie promptă a Curţii Constituţionale cu privire la deciziile deja adoptate va aduce claritate juridică şi va ajuta la rezolvarea crizei”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei armene.

Nikol Paşinian i-a cerut de două ori, fără succes, şefului statului destituirea lui Onik Gasparian, intrată în vigoare miercuri în baza unei legi privind serviciul militar, care îi permite premierului Armeniei revocarea şefului Statului Major chiar dacă preşedintele se opune de două ori, notează Agerpres.

Conflictul dintre conducerea militară a Armeniei şi premierul Paşinian a ieşit la suprafaţă la 24 februarie şi s-a acutizat a doua zi, când Statul Major a emis o declaraţie publică prin care cerea demisia Guvernului. Nikol Paşinian a calificat această declaraţie drept o „tentativă de lovitură de stat militară”.

De regulă neutru din punct de vedere politic, Statul Major al Armeniei a reacţionat astfel după ce Paşinian l-a demis pe adjunctul şefului Statului Major. Actul premierului armean a survenit după a fost ironizat de către oficialul în cauză pe seama declaraţiilor sale din 23 februarie cu privire la ineficienţa sistemului rusesc de rachete balistice Iskander.

Conflictul dintre Guvern şi Statul Major a încurajat opoziţia sa declanşeze un nou val de proteste. Venit la putere în mai 2018 la capătul unei revoluţii paşnice, Nikol Paşinian se confruntă cu apeluri la demisie din noiembrie trecut, când a semnat o încetare a focului impusă de Rusia după negocieri cu Azerbaidjanul. În timp ce se declara aliată a Armeniei, Rusia a lăsat mica ţară din Caucaz expusă în conflictul cu Azerbaidjanul. Plasându-se apoi în rol de mediatoare, Moscova şi-a îndeplinit scopul, şi anume să-şi sporească prezenţa militară în regiune fără să tragă un foc. Armenia, în schimb, s-a văzut nevoită să accepte pierderile teritoriale din timpul celor şase săptămâni de război. Presat de armată, care tot avertiza că pierderile vor fi şi mai mari în cazul continuării războiului, Paşinian a semnat acordul convenit între Moscova şi Baku. Această semnătură este considerată o umilinţă naţională în Armenia. Paşinian respinge apelurile la demisie şi repetă că a acceptat încetarea focului pentru a preveni mai multe pierderi umane şi teritoriale. 

Marţi, mii de opozanţi ai lui Paşinian au înconjurat clădirea Parlamentului şi au cerut demisia Guvernului.

Protestatarii s-au angajat în lupte ocazionale cu poliţia, care însă nu a încercat să disperseze mulţimea. La rândul lor, protestarii nu au încercat să forţeze intrarea în clădirea Parlamentului.

În timp ce îndeamnă la calm, Kremlinului îi convine instabilitatea din Armenia atâta timp cât nu escaladează până la punctul în care să-i pună în pericol interesele în regiune.

Turcia, la rândul ei, a adoptat discursul lui Paşinian, denunţând o „tentativă de puci”.

SUA au dat asigurări că monitorizează îndeaproape situaţia şi au făcut apel la reţinere, dar şi la neimplicarea armatei în sfera politică.