Ce spun talibanii după retragerea trupelor SUA: „America a pierdut”. Viaţa în satele controlate de militanţi

FOTO SHUTTERSTOCK

BBC a mers în provincia Balkh din Afganistan, la 30 de minute de oraşul nordic Mazari Sharif, unde au fost primiţi de primarul taliban neoficial Haji Hekmat.

Acesta s-a alăturat militanţilor în anii 90, atunci când talibanii controlau cea mai mare parte a ţării.

Jurnaliştii BBC au avut parte de un spectacol de forţă, luptători aliniaţi de-o parte şi de alta a străzilor, înarmaţi, unii cu arme capturate de la forţele americane.

Balkh este acum unul din cele mai violente părţi ale ţării. Baryalai, un comandant militar local cu o reputaţie sângeroasă, arată înspre drum: „forţele guvernamentale sunt staţionate aproape, în vecinătatea pieţei principale, dar nu-şi pot părăsi bazele. Acest teritoriu aparţine mujahedinilor”.

Aceeaşi situaţie este în aproape toată ţara: guvernul controlează oraşele mai mari, iar talibanii îi înconjoară din zonele rurale. Militanţii au instalat puncte de control pe drumurile principale, iar Aamir Sahib Ajmal, şeful serviciilor de informaţii, vânează persoane aflate în legătură cu guvernul.

„Îi arestăm şi îi luăm prizonieri. Apoi îi dăm pe mâna tribunalelor noastre care decid ce se întâmplă cu ei”, spune el.

Talibanii îşi însuşesc victoria. Haji Hekmat soarbe dintr-o ceaşcă ceai verde şi proclamă: „noi suntem câştigătorii războiului, America a pierdut”.

Reacţia talibanilor la retragerea trupelor americane

Decizia preşedintelui american Joe Biden de a amâna retragerea trupelor americane până în septembrie, în ciuda unui acord convenit anul trecut pentru 1 mai, a stârnit reacţii puternice din partea liderilor talibani. 

„Suntem pregătiţi pentru orice, fie pentru pace, fie pentru jihad”, spune primarul. Aşezat lângă el, un comandant militar simte nevoia să adauge: „Jihadul este un act de veneraţie. Nu te poţi sătura de rugăciune, este în natura sa să nu oboseşti vreodată”.

În ultimul an, după semnarea unui acord cu forţele internaţionale, atacurile asupra acestora au încetat, dar militanţii s-au luptat în continuare cu guvernul afgan. Haji Hekmat contestă o  posibilă contradicţie în această mişcare: „Vrem un guvern islamic condus după sharia. Vom duce mai departe jihadul atâta vreme cât cererile noastre sunt refuzate”.

Întrebat dacă talibanii ar fi dispuşi să împartă puterea cu alte facţiuni politice afgane, Haji Hekmat spune că aşteaptă o decizie din partea liderilor din Qatar: „Vom consimţi oricărei decizii a lor”

Talibanii nu se prezintă ca un simplu grup rebel, ci ca un guvern în aşteptare pe care l-au conceput în anii 1990 şi care se numeşte „Emiratul islamic al Afganistanului”. Acesta datează din 1996, când talibanii au fost la putere înaintea atacurilor de la 11 septembrie.

Cum guvernează talibanii

În prezent guvernarea talibană constituie o structură sofisticată operând din umbră cu ajutorul unor oficiali însărcinaţi cu supravegherea serviciilor în ariile controlate de militanţi.

Primarul Haji Hekmat i-a dus pe jurnalişti într-un tur al oraşului: o şcoală primară, cu elevi de ambele sexe aplecaţi asupra manualelor donate de ONU. 

Talibanii au fost acuzaţi că au interzis educaţia fetelor, ceea ce ei neagă. Dar dacă martori au relatat că în unele zone controlate de militanţi, fetele nu pot intra la cursuri, cel puţin aici talibanii spun că educaţia lor este încurajată.

„Câtă vreme poartă hijab, este important să studieze”, spune Mawlawi Salahuddin, şeful comisiei pentru educaţie. Acesta precizează că în şcolile gimnaziale nu pot preda fetelor decât profesoare care trebuie să poartă văl.

„În măsura în care respectă sharia, nu este nicio problemă”, asigură el.

Surse locale au dezvăluit că în afara cursurilor de artă şi de educaţie civică înlocuite cu materii islamice, programa este identică cu cea naţională.

„Fiica mea e încă mică dar când va creşte am de gând s-o trimit la şcoală şi la madrassa (şcoală religioasă -n.red) în măsura în care implementează Hijabul şi Sharia”, spune un localnic.

Deşi salariile sunt plătite de guvern, cei care conduc sunt talibanii, un sistem hibrid care se regăseşte peste tot în ţară.

Aceeaşi poveste şi la o clinică aparţinând unei organizaţii umanitare: talibanii permit personalul feminin, doar că ele nu pot se pot deplasa noaptea neînsoţite, iar pacienţii femei şi bărbaţi sunt trataţi în aripi diferite. Clinica oferă însă informaţii despre planificare familială şi contracepţie.

Dornici să facă impresie

Talibanii par dornici să lase o impresie pozitivă arătând cu entuziasm şi mândri în direcţia unui grup de şcolăriţe îndreptându-se spre casă, scrie BBC.

Totuşi femeile nu au încă nicio reprezentare politică şi talibanii şi-au arătat viziunile privind drepturile femeilor când au fost la putere - pe atunci femeile nu puteau munci în afara casei.

Traversând satele din provincia Balch, jurnaliştii au putut vedea o mulţime de femei deplasându-se liber, şi nu toate purtau burca (care le acoperă din cap până în picioare). Totuşi la bazarul local nu au văzut picior de femeie. Haji Hekmat insistă că nu există propriu-zis o interdicţie dar că într-o societate conservatoare puţine ar merge acolo.

Cum jurnaliştii au fost mereu însoţiţi de militanţi, toţi localnicii cu care au stat de vorbă, puţini la număr, şi-au arătat susţinerea şi recunoştinţa pentru că militanţii au îmbunătăţit condiţiile de siguranţă şi sunt mai puţine infracţiuni.

„Când guvernul controla aceste locuri, ne aruncau în închisoare şi cereau bani pentru eliberare. Oamenii au avut mult de suferit.  Suntem mulţumiţi de cum stau lucrurile acum”, spune un un bătrân.

Dacă valorile ultraconservatoare au o acceptare mai mare în zonele rurale, mulţi afgani, în special cei din oraşe, se tem că talibanii ar putea revigora Emiratul Islamic brutal din anii 1990, eliminând libertăţile de care populaţia mai tânără s-a bucurat în ultimii 20 de ani.

Un localnic a avut prilejul de a mărturisi sub anonimat că talibanii sunt de fapt mai stricţi decât au recunoscut în interviurile cu jurnaliştii BBC. De pildă, sătenii au fost pălmuiţi sau bătuţi dacă au cutezat să-şi radă barba sau să asculte muzică.

„Oamenii sunt obligaţi să facă cum spun ei, nu au de ales. Pot deveni violenţi la abateri minore, oamenii sunt speriaţi”.

Obiceiuri vechi

Spre deosebire de luptătorii mai tineri care au fost fericiţi să fie pozaţi, Haji Hekmat, un veteran, s-a grăbit să-şi acopere faţa când a văzut camerele.

„Obiceiuri vechi”, a spus el, după care a permis jurnaliştilor să fie filmat.

Întrebat dacă consideră că talibanii au greşit în trecut şi dacă ar schimba ceva acum, primarul a explicat: „Talibanii de atunci şi cei de acum sunt aceeaşi. Aşa că, dacă e să facem comparaţie între trecut şi prezent, nu s-a schimbat nimic. Schimbările sunt la nivelul personalului. Unii sunt mai duri, alţii mai calmi. E ceva firesc”.

Totuşi talibanii au fost intenţionat laconici şi vagi când a venit vorba de ce ar însemna pentru ei un „guvern islamic”. Unii analişti spun că este o atitudine prin care evită potenţiale fricţiuni interne între elementele liniei dure şi cele ale liniei moderate.

Haji Hekmat  are o atitudine dispreţuitoare faţă de guvernul afgan pe care îl numeşte „administraţia de la Kabul” şi căruia îi denunţă caracterul corupt şi absenţa islamismului.

„Acesta este jihadul. Este veneraţie religioasă. Nu facem toate astea pentru putere, ci pentru Alah şi legea lui, ca să aducem sharia în ţară. Ne vom bate cu oricine ni se va opune”.