Asasinarea preşedintelui din Haiti. Patru dintre suspecţi, ucişi. Bărbaţii ar fi pretins că sunt agenţi anti-drog americani

Asasinarea preşedintelui din Haiti. Patru dintre suspecţi, ucişi. Bărbaţii ar fi pretins că sunt agenţi anti-drog americani

Imagini asasinarea preşedintelui haitian. Captură Video

Patru dintre presupuşii asasini ai preşedintelui haitian Jovenel Moïse au fost împuşcaţi  într-o confruntare cu forţele de securitate, doi au fost arestaţi, iar alţii sunt încă în libertate. Suspecţii s-au luptat cu forţele se ordine aflate pe urmele lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Patru mercenari au fost ucişi şi doi au fost interceptaţi aflându-se sub controlul nostru. Trei poliţişti ce fuseseră luaţi ostatici au fost eliberaţi. I-am blocat pe suspecţi în timp ce fugeau de la locul faptei. De atunci ne luptăm cu ei”, a transmis într-o declaraţie televizată şeful poliţiei din capitală, Leon Charles.
 
Preşedintele haitian, 53 de ani, a fost împuşcat mortal, iar soţia sa grav rănită, după ce bărbaţi înarmaţi au pătruns în noaptea de marţi spre miercuri în reşedinţa lor privată din Port-au-Prince. Prima doamnă Martine Moïse a fost transferată în Florida - starea ei e critică, dar stabilă.
 
Prim-ministrul interimar Claude Joseph a făcut apel la calm şi a declarat stare de asediu în ţară. Astfel, pot fi interzise adunările şi armata poate fi folosită în locul poliţiei, între altele.
 
„Preşedintele a fost asasinat la el acasă de către străini care vorbeau engleza şi spaniola. Ei au atacat reşedinţa preşedintelui Republicii”, a declarat anterior Joseph citat de news.ro.
 
Aeroportul Internaţional Toussaint Louverture din Haiti a fost închis pentru toate zborurile, cu excepţia celor diplomatice sau umanitare, a declarat directorul general al aeroportului, Irving Mehu.
Străzile din Port-au-Prince erau aproape pustii miercuri dimineaţa, deşi au avut loc şi jafuri ale magazinelor locale, potrivit Associated Press.
 

Asasinii ar fi pretins că sunt agenţi antidrog americani

 
Există relatări conform cărora bărbaţii erau îmbrăcaţi în negru, înarmaţi, şi ar fi pretins că fac parte dintr-o operaţiune a forţelor anti-drog americane.
 
Ambasadorul haitian în SUA,  Bocchit Edmond, a spus că nu poate fi vorba de agenţi anti-drog americani, ci, mai degrabă, în spatele atacului ar fi  „mercenari profesionişti”.
 
 
Edmond a declarat ulterior agenţiei de ştiri Reuters că atacatorii s-au pretins agenţi americani de droguri când au intrat în reşedinţa preşedintelui. 
 
Filmările realizate de oameni din zona casei preşedintelui din cartierul Pelerin 5, au indicat că atacatorii au pretins că sunt agenţi DEA, a raportat Miami Herald.
 
„Operaţie DEA! La o parte toată lumea ! Operaţie DEA! Înapoi, retragerea”, se aude cineva cu accent american făcând anunţul la un difuzor, a informat portalul citat.
 
Adresându-se naţiunii, Joseph a promis că ucigaşii vor fi aduşi în faţa justiţiei şi a declarat că situaţia de securitate este „sub control”.
 
Consiliul de Securitate al ONU, care urmează să organizeze joi o reuniune cu uşile închise, a emis o declaraţie în care a făcut „un apel insistent tuturor părţilor interesate politice din Haiti să se abţină din orice acte de violenţă sau incitare ".
 

SUA evaluează situaţia

SUA evaluează „atacul oribil, acest atac tragic”, iar preşedintele Biden va fi informat despre asasinat, a declarat secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, la MSNBC.
 
„Vom fi de ajutor în orice mod poporului din Haiti, guvernului din Haiti, dacă există o investigaţie, dar evaluăm încă acum, încă colectăm informaţii. Preşedintele, desigur, va fi informat de echipa sa de securitate naţională în această dimineaţă , a spus ea.
 
Ambasada SUA la Port-au-Prince a postat o alertă de securitate care menţionează „o situaţie de securitate continuă” şi a declarat că ambasada se va închide pentru toate serviciile, a raportat CBS News. Alerta a avertizat, de asemenea, oamenii să „evite călătoriile nonnecesare” în Haiti pentru moment.
 
Preşedintele columbian Ivan Duque a cerut Organizaţiei Statelor Americane să trimită o misiune urgentă în Haiti pentru a „proteja ordinea democratică” din ţară, a informat Reuters.
 
„Respingem asasinarea ticăloasă a preşedintelui haitian Jovenel Moise.Este un act laş, plin de barbarie împotriva întregului popor haitian”, a scris Duque pe Twitter. 
 

Vid de putere

 
Asasinarea preşedintelui haitian vine în contextul unui vid de putere după amânarea cu un an a alegerilor parlamentare. Există doar 10 aleşi în guvernul haitian, toţi senatori.
 
Chiar în această săptămână preşedintele haitian numise un prim-ministru care să-l înlocuiască pe Claude Joseph  - care trebuia să fie un prim-ministru interimar - dar oficialul nu a apucat să depună jurământul. Şeful Curţii Supreme de Justiţie a murit luna trecută de COVID-19, pe fondul creşterii infecţiilor cu coronavirus în ţară, şi încă nu a fost înlocuit.
 

O preşedinţie turbulentă

 
Preşedinţia lui Jovenel Moïse, ales în 2017, a fost turbulentă, pe fondul acuzaţiilor de corupţie şi al demonstraţilor pe scară largă în capitală şi alte oraşe la începutul acestui an.
  
Alegerile parlamentare ar fi trebuit să aibă loc în octombrie 2019, dar disputele interne le-au întârziat, ceea ce înseamnă că Moïse conducea ţara prin decret.
 
Haiti s-a confruntat, de asemenea, cu un val de violenţe din partea bandelor criminale şi răpiri, în special în capitală, o serie de districte devenind zone interzise.
 
Unul dintre cei mai puternici lideri ai bandelor din Haiti a avertizat că lansează o revoluţie împotriva afacerilor şi elitelor politice ale ţării - deşi activiştii pentru drepturi civile au spus că este mai legat de preşedintele haitian Moise decât de opoziţie, scrie Reuters. Moise însuşi vorbise despre anumite forţe obscure din spatele tulburărilor din ţară: politicieni şi oligarhii corupţi nemulţumiţi din pricina strădaniilor sale de a curăţa contractele guvernamentale şi de a reforma mediul politc haitian. El nu a prezentat însă dovezi în acest sens.
 
O mare parte dintre haitieni voia ca Moise să plece din funcţie. De altfel încă de la preluarea mandatului, în 2017, populaţia i-a cerut demisia şi au avut loc proteste în masă - iniţial din pricina unor acuzaţii de corupţie şi a gestionării economiei, iar apoi din cauza extinderii puterii sale asupra ţării.
 
Înrăutăţirea nivelului de trai în naţiunea de 11 milioane de oameni a împins populaţia aproape 60% sub pragul sărăciei.
 
Un cutremur din 2010 a ucis peste 200.000 de oameni şi a provocat pagube considerabile infrastructurii şi economiei. 
 
O forţă a ONU de menţinere a păcii a fost pusă în funcţiune în 2004 pentru a ajuta la stabilizarea ţării şi s-a retras abia în 2017, dar turbulenţele nu au dat semne de încheiere.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările