Cum poate creşte influenţa României în Uniunea Europeană? Cu oameni adecvaţi

Cum poate creşte influenţa României în Uniunea Europeană? Cu oameni adecvaţi

Resursa umană românească alocată politicilor europene şi mecanismele de relaţionare a României cu UE - premizele unei recente conferinţe derulate în incinta Parlamentului European, la care Foreign Policy România a fost partener media

Pentru a face faţă volumului de muncă la nivel comunitar, România trebuie să-şi dubleze şi perfecţioneze rapid resursa umană instituţională implicată în mecanismul de racordare a ţării la UE. De Dan Luca şi Anda Ghiran

Bruxelles – Experţii susţin că există un lobby corporatist foarte pronunţat la Bruxelles, un lobby al ONG-iştilor, dar cel mai puternic lobby este cel al ţărilor membre UE. Ancorarea ţărilor europene la structura comunitară necesită o pleiadă de specialişti, fie plasaţi la Bruxelles sau activi în capitalele europene. Construcţia europeană are o dimensiune instituţională covârşitoare, dar societatea civilă şi sectorul de afaceri sunt implicate activ în dezvoltările contemporane.

Acestea au fost premizele sub care s-a derulat recent o conferinţă în incinta Parlamentului European şi la care Foreign Policy România a fost partener media. Dezbaterea a fost axată pe două teme esenţiale: resursa umană românească alocată politicilor europene şi mecanismele de relaţionare a României cu Uniunea Europeană.

Este evident că pentru a face faţă volumului de muncă la nivel comunitar, România trebuie să-şi dubleze şi perfecţioneze rapid resursa umană instituţională implicată în mecanismul de racordare a ţării la UE. Aceasta se poate face doar prin lansarea unui nou program guvernamental, asemănător cu cel lansat în anul 2002 în perioada de pre-aderare (cel cu euroconsilierii). Prin acest mecanism se poate consolida expertiza sectorială la nivelul ministerelor de linie, dar şi în teritoriu.

România trebuie să-şi consolideze reprezentarea sectorului privat românesc în polul legislativ Bruxelles. Având în vedere particularităţile economiei româneşti, Guvernul român trebuie să se implice în găsirea schemelor de co-finanţare. O soluţie, care pare la îndemână, este modelul francez, care susţine financiar tinerii francezi în birourile de lobby de la Bruxelles ale companiilor franceze.

E nevoie de o strategie coerentă pentru ca românii să pătrundă în secretariatele celor 3.000 de federaţii din Bruxelles, dar şi grupurile de lucru tematice specifice fiecărei federaţii, pentru a avea o prezenţă mai solidă în procesul decizional al acestor structuri. De cele mai multe ori, în cadrul acestor federaţii, interesul naţional se îmbină cu interesul sectorial. De exemplu, asociaţia care reprezintă furnizorii auto colaborează puternic cu Germania datorită prezenţei producătorilor de maşini germani.

Este imperativ, ca anual, într-un cadru informal, preferabil la Bucureşti, să aibă loc întâlnirea membrilor Guvernului României cu funcţionarii români de nivel înalt din instituţiile europene (de la Şef de Unitate în sus).

De asemenea, a fost sprijinită propunerea de includere în nomenclatorul de meserii a profesiei de ″Specialist în Afaceri Europene″ pentru mai multă credibilitate, legitimitate şi o pregătire academică pe măsură.

În ceea ce priveşte a doua parte a conferinţei - mecanismele de relaţionare a României cu Uniunea Europeană - participanţii au stabilit un mecanism concret de abordare a chestiunilor europene în România.

Într-o primă fază, România ar trebui să îşi articuleze strategia de ţară: care sunt subiectele care ne interesează, şi pe ce teme ne focalizăm eforturile? De la sectorul auto la IT, educaţie sau tehnologie, România trebuie să-şi identifice punctele forte şi să se poziţioneze în funcţie de acestea. “Temele mărunte″ ale politicilor sectoriale sunt şi ele importante, în consecinţă, trebuie identificate şi prioritizate. 2015 este momentul potrivit pentru a creiona temele româneşti pentru a le promova în cadrul Preşedenţiei UE din 2019.

După identificarea dosarelor cheie pentru România, trebuie găsiţi şi specialiştii în domeniu. 2.500 de români lucrează deja în instituţiile europene şi sectorul privat din Bruxelles, o resursă umană preţioasă, dar neutilizată încă suficient de către Guvernul României.

Consiliul European a fost menţionat ca punct cheie al influenţei României în ceea ce priveşte procesul decizional european. În plus, participanţii la dezbatere au agreat faptul că România trebuie să cunoască foarte bine regulile jocului în cadrul Consiliului. De exemplu, 85% din decizii se iau la nivelul Grupurilor de Lucru. În ceea ce priveşte votul, izolarea nu este cea mai bună metodă. România trebuie să găsească alianţe pentru a dezvolta dosare sau pentru a bloca initiative potrivnice.

Prezenţa miniştrilor români în cadrul reuniunilor este de asemenea foarte importantă. România nu va putea juca puternic dacă negocierea finală, la masa decizională, se face între un Secretar de Stat român şi un ministru francez. Nu mai trebuie să explicăm cine va câştiga şi de ce. În schimb, rolul nivelului înalt de lucru – fie Secretari de Stat, sau Reprezentanţa Permanentă pe lângă UE – este crucial înaintea votului final, atunci când fiecare politică este detaliată în funcţie de obiectivele şi priorităţile naţionale.

Alte concluzii s-au axat pe procesul decizional din România, care are nevoie de un mecanism puternic şi sănătos de consultare cu grupurile de interese. Acest proces deşi acum instituţionalizat, trebuie acum cunoscut, permanentizat şi mai ales stimulat.

În concluzie, România nu are încă o masă critică de lobbyişti la Bruxelles, nu îşi cunoaşte interesele (iar dacă sunt conturate nu sunt cunoscute de toţi cei implicaţi în mecanismul racordării României la UE) şi se poziţionează încă timid. România se poate dezvolta enorm la acest capitol, cu condiţia ca Guvernul României să stabilească punţi de comunicare între specialiştii români din Bruxelles şi instituţiile de acasă. Este momentul ca România să-şi realizeze pontenţialul şi să îl dezvolte prin mecanismele şi oamenii potriviţi la Bruxelles.

Evenimentul de la Bruxelles este doar un punct de plecare în elaborarea ideilor pentru o Românie mai conectată şi mai influentă european.

Dan LUCA este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles, autor a trei volume despre afacerile europene şi comunicare. Este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.    

Anda GHIRAN lucrează în Bruxelles ca Manager Relaţii Guvernamentale în cadrul unei companii multinaţionale din sectorul eficienţei energetice şi transportului. Este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, aplicate in Politica Energetică a Uniunii Europene.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările