Viziunea unui primar rom din Franţa. Cum vrea să schimbe soarta comunităţii sale

Locuitorii unui sat din sudul Franţei au ales un primar ţigan care vrea să schimbe viaţa comunităţii din care face parte. Aceasta însă, care şi-a ridicat casele şubrede la marginea satului, într-un loc numit „Lăcaşul Speranţei,” nu-l primeşte în sânul său, nefiind de acord cu viziunea sa.

Satul Berriac, Carcassonne, din sudul Franţei, adăposteşte la marginile sale, într-o zonă numită „Lăcaşul speranţei” (Cite d'esperance)  o comunitate de 300 de nomazi , gitanes sau gens de voyages, după cum îi descriu francezii. În marea lor majoritate originari din nordul Spaniei, aceşti ţigani ce locuiesc în Franţa de generaţii întregi vorbesc între ei catalana. Nomazii din nordul Franţei proveniţi din Germania şi Estul Europei sunt descrişi diferit ca „romi.”

Berriac are puţin peste 1.100 de locuitori şi se distinge prin faptul că are un primar „ţigan”. În Franţa locuiesc aproape jumătate de milion de gens de voyages. 

Michel Soules, un bibliotecar şi consilier local, a fost primar interimar înainte să primească un mandat complet cu 70% din voturi. Comunitatea de romi nu l-a susţinut, în condiţiile în care îşi făcuse cunoscută intenţia de demola Lăcaşul Speranţei şi de a-i reloca pe rezidenţii săi într-o zonă mai aproape de sat. Noile locuinţe se află în construcţie, nomazii urmând să fie mutaţi anul următor, potrivit BBC.

Michel Soules FOTO Primăria Berriac

Soules are o convingere fermă, complet nepopulară în rândurile propriei comunităţi: pentru a ieşi din sărăcie şi a-şi schimba astfel soarta, ţiganii trebuie să se integreze în societatea franceză.

Michel Soules are 57 de ani şi este unul dintre cei 10 copii ai unei familii de romi. La 16 ani mama i-a aranjat căsătoria cu o fată pe care nu o întâlnise înainte, cu care a avut 4 copii. Abia 17 ani mai târziu a divorţat şi a cunoscut adevărata iubire.

Zona are un centru comunitar administrat de consiliul regional. Un angajat a declarat reporterului BBC că mulţi rezidenţi au nevoie de ajutor pentru completarea documentelor de furnizare a asistenţei sociale, pentru a se prezenta în instanţă sau pentru a înţelege citaţiile de neplată a facturilor. Aproape jumătate dintre nomazii din Berriac nu ştiu să scrie şi să citească, în timp ce mulţi abandonează şcoala înainte să împlinească 16 ani.

Potrivit primarului, singura modalitate de a interveni asupra acestei stări de lucruri, pentru că mulţi din aceşti copii sfârşesc la închisoare, este stoparea beneficiilor generoase şi dislocarea comunităţii.

Carcassonne FOTO Shutterstock

Ţiganii care muncesc cu normă întreagă sau cei care aspiră spre o altfel de viaţă s-au mutat deja din zonă. Însă o mare parte dintre cei care au rămas se împotrivesc îndârjit planurilor primarului, drept pentru care aceasta nu are parte de o primire călduroasă în mijlocul lor. Un rezident care a intrat într-o familie de nomazi prin căsătorie a oferit o explicaţie din interior: ei au încă sânge de nomad, deşi propriu-zis nu mai merg dintr-un loc în altul, el înţelegând prin asta o rezistenţă culturală faţă de schimbare, reguli şi impuneri din partea autorităţilor.

Primarul este solicitat şi de alte oraşe cu comunităţi mari de nomazi, între care şi Perpignan de pe coasta mediteraneană pentru soluţii la izolarea socială a acestei comunităţi.

Prins între două tabere, între comunitatea care îl acuză de trădare şi restul locuitorilor satului care nu se simt în siguranţă, primarul nu s-a decis dacă să candideze pentru un nou mandat anul următor.

În 2017 Berriac, la fel ca şi alte sate şi oraşe din regiune, au votat în număr covărşitor cu candidatul de extremă dreaptă al Frontului Naţional.

Oraşul –cetate Carcassonne este unul dintre cel mai bine conservate oraşe medievale din Europa, având peste 2 milioane de vizitatori anual.