Tinerele poloneze care au lansat un nou tip de activism de mediu în contextul războiului din Ucraina: „Macron, nu încercaţi să ne spuneţi că nu aveţi putere”

FOTO captură Twitter/ Dominika Lasota

Două tinere din Polonia se află în fruntea unei noi mişcări activiste ce ia ca ţintă atât războiul Rusiei în Ucraina, cât şi schimbările climatice cauzate de combustibilii fosili.  Obiectivul lor este să-i convingă pe liderii europeni să impună un embargo total asupra energiei importate din Rusia, relatează NYT.

Momentul în care Dominika Lasota, 20 de ani, şi Wiktoria Jedroszkowiak, 20 de ani, l-au abordat pe preşedintele francez Emmanuel Macron la o conferinţă importantă din Europa s-a viralizat în Franţa şi Polonia. Macron a crezut că tinerele doresc un selfie cu el, după ce şi-a încheiat discursul, dar s-a trezit asaltat de un tir de întrebări – în legătură cu o conductă controversată în Uganda la construcţia căreia participă o companie energetică franceză, Total, dar şi cu războiul din Ucraina.

„Ştiu care este argumentul dvs. Doar că noi trăim o criză climatică, iar dvs ar trebui să o opriţi”, i-a tăiat Lasota vorba lui Macron.

„Puteţi pune capăt războiului din Ucraina încetând să mai cumpăraţi combustibili fosili din Rusia”, a intervenit şi Jedroszkowiak.

Cele două  fac parte dintr-un nou tip de activism iniţiat de adolescente şi tinere femei, mai ales din regiunea Europei de Est, care consideră că războiul din  Ucraina este o manifestare brutală a dependenţei lumii de combustibili fosili. Mişcarea a unit protestul faţă de război cu lupta pentru combaterea schimbărilor climatice, relatează NYT.

Tinerele de deplasează în toată Europa trăgând de mânecă responsabili europeni de vârf şi încercând să-şi susţină cauza pe lângă oameni de afaceri. Grupul de activiste colaborează strâns cu Mişcarea „Zile de vineri pentru viitor” a mult mai cunoscutei Greta Thunberg.

Mesajul transmis de Lasota şi Thunberg într-un video recent este că dependinţa omenirii de combustibilii fosili generează nefericire şi vărsare de sânge. Degetul lor arată acuzator nu doar spre Rusia, ci şi spre alte state petroliere cu istorii îndelungate de conflict şi represiune precum Arabia Saudită şi Venezuela.

„Lucrurile astea sunt conectate. Expansiunea tot mai mare a combustibililor fosili înseamnă mai multă putere pentru autocraţi. Asta le permite să pornească războaie precum cel din Ucraina”, spune Thunberg.

Activistele nu sunt satisfăcute cu un embargo parţial asupra cărbunelui şi petrolului rusesc convenit recent de UE – vor unul total şi imediat, întrucât argumentează ele, secată de miliarde de dolari, maşinăria de război a Rusiei ar fi oprită în două luni.

În condiţiile în care 80% din energia în plan global provine din cărbune, petrol şi gaze, propunerea lor este radicală. Dar alte grupuri de mediu sunt de acord cu ele în privinţa embargoului care ar trebui impus Rusiei - ce comite atrocităţi în Ucraina, în timp ce continuă să încaseze venituri uriaşe din exporturile energetice.

„Activiştii au dreptate că invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să ne reamintească cât de urgent este să ne îndepărtăm de combustibili fosili. Doar că realitatea dură e că, dacă vrea să elimine dependenţa de Rusia, Europa va avea între timp nevoie de surse alternative de petrol şi gaz”, spune Jason Bordoff, decan la Columbia Climate School.

Lasota şi Jedroszkowiak sunt de părere că unica soluţie este accelerarea tranziţiei la energii regenerabile precum cele solară şi eoliană. Tinerele au organizat proteste în toată Europa iar printre cei cărora le-a atras atenţia s-au numărat premierul polonez Mateusz Morawiecki, preşedintele PE, Roberta Metsola, oameni de afaceri de vârf, inclusiv acţionari Total, dar şi Ursula von der Leyen, preşedinta CE.

„Sunt tinere foarte inteligente şi extrem de bine informate”, s-a arătat impresionată von der Leyen, după o întâlnire cu mai multe activiste ale mişcării, în martie.

Provenite din familii poloneze de clasă mijlocie, Lasota şi Jedroszkowiak s-au cunoscut în urmă cu doi ani la o tabără dedicată activismului unde au învăţat metode de protest paşnic.

Recent au participat la o blocadă în faţa sediului din Paris al Total. În prezent, pregătesc o serie de „acţiuni” pe care să le pună în aplicare în timpul summit-ului apropiat al UE.

„Ea este cea de gaşcă şi eu sunt cea serioasă”, spune Lasota, în timp ce, într-o cameră mică de hotel, compune un mail către Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

Tinere având puţin peste 20 de ani şi chiar adolescente stau în jurul unei mese la sediul Greenpeace de la Bruxelles şi pregătesc un protest anti-război în faţa sediului CE.

„Ce avem nevoie pentru mâine?”, întreabă Jedroszkowiak.

„Fire de floarea soarelui”, spune cineva despre florile care au devenit un simbol al războiului din Ucraina.

Activistele provin din Moldova, Cehia, Polonia, chiar Ucraina. Est-europenii tind să fie conectaţi mai profund şi au o înţelegere intuitivă a suferinţei Ucrainei prin comparaţie cu vest-europenii, observă Lasota.

„Venim din contexte atât de diferite. Eu m-am născut într-o ţară care n-a existat 200 de ani. Ţările de lângă noi ne-au împărţit naţiunea şi ne-au luat resursele şi pământul. Pentru noi, războiul din Ucraina este uşor de înţeles şi uşor de simţit".

Jedroszkowiak confirmă, dând exemplul activişti germani de mediu care, spre surprinderea ei, s-au arătat mai preocupaţi de efectele economice ale embargoului decât s-ar fi aşteptat:„Stai puţin, vorbeşti serios? Vorbiţi despre economie? Şi bani? Acesta este limbajul lobbiştilor, nu al activiştilor”.

Oficialii din Germania, cea mai mare economie a Europei, au declarat că ar putea pierde o jumătate de milion de locuri de muncă dacă ar interzice brusc gazul rusesc, care alimentează multe industrii germane.

„Putem crea locuri de muncă ecologice. Asta e ideea. Trebuie să schimbăm întregul sistem", adaugă Jedroszkowiak.

Ea spune că faptul că grupul lor e format în majoritate din femei nu este nicidecum o coincidenţă.

«Ce caută această fată atât de tânără în Parlamentul polonez?». Am auzit asta toată viaţa mea -prima dată la 14 ani şi acum, la aproape 21 de ani. Or, când vă aflaţi în faţa acestei nedreptăţi, simţiţi cum se acumulează furia. Şi atunci începeţi să înţelegeţi cum toate aceste nedreptăţi vin din acelaşi loc: oameni bogaţi care nu vor să recunoască că greşesc.

Şi de ce fel colaps mai avem nevoie? Aşa cum spunea odată un supravieţuitor polonez (cunoscutul istoric Marian Turski), Auschwitz-ul nu a căzut din cer. Ei bine, nici războaiele nu cad din cer. Oamenilor le place să spună că războaiele «izbucnesc». Războaiele nu «izbucnesc» pur şi simplu. Războaiele sunt rezultatul unui sistem politic proiectat pentru război ", a argumentat ea.