Serbia şi Kosovo, gata să facă schimb de teritorii pentru pace

Serbia şi Kosovo, gata să facă schimb de teritorii pentru pace

Preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini şi preşedintele Kosovo Hashim Thaci

La zece ani de la separarea unilaterală a Kosovo de Serbia, cele două ţări sunt încă departe de a ajunge la un acord pentru a-şi normaliza relaţiile. În ultimele zile, însă, a apărut din nou o idee veche: un schimb reciproc de teritorii pentru a face ca ambele ţări să fie mai omogene din punct de vedere etnic.

 
Preşedinţii Serbiei, Aleksandar Vučić şi omologul său din Kosovo, Hashim Thaçi, şi-au exprimat clar, sâmbăta, în Austria, intenţia de a ajunge la un acord de modificare a frontierelor pentru a ajunge la o soluţionare istorică a conflitului iugoslav şi au cerut Uniunii Europene să le ofere sprijin.
 
Serbia şi Kosovo sunt dornice să îşi revizuiască graniţa comună, a declarat preşedintele sârb Aleksandar Vucici şi liderul kosovar Hashim Thaci, citaţi de Politico.
 
Thaci a sugerat că unificarea cu Kosovo a regiunii Presevo din sudul Serbiei locuită preponderent de etnici albanezi poate fi examinată la negocierile pe care Uniunea Europeană le va găzdui în septembrie. Priştina ar putea ceda Belgradului un teritoriu din nordul Kosovo, care găzduieşte o mare populaţie de etnie sârbă, primind în schimb Valea Presevo (o regiune din sudul Serbiei, care găzduieşte o mare comunitate etnică albaneză ). 
 
Alte teritorii din Kosovo, locuite masiv de etnici sârbi mari  sau care adăpostesc importante mănăstiri ortodoxe, ar putea obţine statut special. Ca parte a acordului, Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo, ceea ce ar deschide uşa pentru integrarea deplină a Priştinei cu organizaţiile internaţionale.
 
Belgradul susţine că propunerile liderului kosovar pot reprezenta o şansă de atingere a compromisului şi rezolvare a disputei dintre Serbia şi Kosovo, care împiedică accesul ambelor în Uniunea Europeană. Criticii spun că ideea retrasării graniţei poate destabiliza regiunea.
 
Chiar dacă cele două părţi vor încheia un acord, demarcarea noilor frontiere ar ridica multe dificultăţi, deoarece Belgradul şi Pristina ar trebui să decidă exact ce teritoriu să facă schimb, dacă parcelele schimbate au aceeaşi dimensiune,  soarta unor importante infrastructuri şi resurse naturale din regiunile afectate.
 
Schimbul de populaţie şi compensaţiile pentru persoanele care îşi pierd proprietatea ar putea deveni, de asemenea, problematice. În plus, orice acord între Serbia şi Kosovo ar trebui să fie sprijinit de actorii străini care sunt prezenţi în regiune, în special Statele Unite, Rusia şi Uniunea Europeană.
 
Liderii UE s-au opus mult timp acestui mod de soluţionare temându-se că ar putea fi un precedent pentru solicitarea modificării altor graniţe în Balcani, eventual reaprinzând violenţa etnică a războaielor din anii 1990.
 
Johannes Hahn, comisarul european responsabil pentru Balcani a încercat să meargă pe o linie diplomatică, spunând că nimic nu ar trebui exclus în acest stadiu, însă le cere liderilor să se asigure că orice înţelegere nu destabilizează regiunea.
 
Germania se opune
 
Cancelarul german Angela Merkel a respins orice tentativă de modificare a fontierei dintre Kosovo şi Serbia, după ce lideri kosovari şi sârbi au făcut mai multe sugestii în acest sens.
 
Angela Merkel exclude orice încercare de împărţire a Kosovo, fapt ce ar putea aduce un nou conflict în Balcani, scrie Politico.
 
„Integritatea teritorială a statelor din Balcanii de Vest a fost stabilită şi este inviolabilă“, a declarat cancelarul german, la Berlin, alături de premierul bosniac Denis Zvizdici.
 
„Acest lucru trebuie spus în repetate rânduri, pentru că în repetate rânduri au loc tentative de posibile negocieri asupra frontierelor şi noi nu putem risca“, a subliniat Merkel.
 
SUA agreează ideea
 
Statele Unite sunt deschise pentru un schimb de teritorii între Kosovo şi Serbia, ca parte a unui acord de normalizare a relaţiilor dintre cei doi foşti inamici din războiul iugoslav, a declarat  consilierul american pentru Securitate Naţională, John Bolton.
 
Kosovo, a cărei populaţie este în principal de etnie albaneză, şi-a declarat independenţa în 2008, dar Belgradul consideră teritoriul drept o provincie rebelă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: