În acest sens, decizia preşedintelui Vladimir Putin de a simplifica procedura de acordare a cetăţeniei ruse populaţiei ucrainene din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk este privită de către Kiev ca o nouă provocare de securitate în care Moscova urmăreşte implementarea unei strategii pe modelul celei folosite în Abhazia şi Osetia de Sud, unde intervenţia militară a Federaţiei Ruse a fost legitimată prin narativul protejării populaţiei proprii. Însăşi doctrina militară rusă cataloghează apărarea cetăţenilor din afara graniţelor drept una dintre cele mai importante responsabilităţi ale armatei naţionale.

De altfel, intervenţia militară rusă din Abhazia şi Osetia de Sud a fost precedată de acordarea paşapoartelor ruseşti pentru locuitorii celor două regiuni, iar faptul că decizia privind etnicii ucraineni vine într-un moment de tranziţie politică la Kiev alimentează şi mai mult suspiciunile privind posibilul scenariu al unei noi agresiuni ruse în estul Ucrainei.

Asistăm, aşadar, la eşecul Acordurilor de la Minsk şi al procesului de pace cu atât mai mult cu cât reintegrarea de către Kiev a teritoriilor separatiste devine imposibilă în contextul în care, strategia Rusiei urmăreşte, printre altele, determinarea cetăţenilor din regiunile separatiste să aleagă folosirea unor instituţii ruseşti pe teritoriul naţional ucrainean.

În acelaşi timp, Kievul atrage atenţia asupra faptului că nu poate exista o centralizare oficială a numărului real de paşapoarte pe care Federaţia Rusă le acordă ucrainenilor din Doneţk şi Lugansk, motiv pentru care Moscova poate prezenta orice cifră care îi convine în timp ce persoanele care s-ar opune posibilităţii de a obţine paşaport rusesc ar putea deveni victimele unor abuzuri.

Decizia Kremlinului, care ia în calcul inclusiv simplificarea procesului de acordare a cetăţeniei ruse pentru toţi ucrainenii, este înţeleasă şi ca o strategie de creştere a mizei geopolitice prin încercarea de a-l atrage cât mai repede pe tânărul Zelenski la masa negocierilor în termenii şi condiţiile favorabile Moscovei. Este greu de crezut că paşaportul rusesc, care oferă acces fără viză în 118 ţări, este mai atractiv în comparaţie cu cel ucrainean, care oferă acces fără viză în 128 de ţări, va fi atractiv pentru populaţia ucraineană, cu atât mai mult cu cât sentimentele antiruseşti cunosc cele mai înalte cote, însă poziţia Moscovei alimentează în acelaşi timp retorica tot mai agresivă a Budapestei faţă de Kiev.

Politica tot mai agresivă a Rusiei faţă de Ucraina tinde să depăşească celebra linie roşie, iar lipsa unui răspuns ferm din partea UE ar crea o imensă vulnerabilitate, motiv pentru care Bruxelles-ul ar trebui să introducă noi sancţiuni atât economice, cât şi personale, în ceea ce-i priveşte pe funcţionarii ruşi implicaţi în acordarea paşapoartelor pentru cetăţenii ucraineni.

Tot acest tablou ne arată că strategia rusă urmăreşte destabilizarea Ucrainei prin utilizarea unei game tot mai vaste de elemente specifice războiului hibrid în faţa cărora Kiev şi Bruxelles trebuie să aibă o poziţie complementară bazată pe o serie de măsuri cât mai rapide.