Războiul combustibililor. Va rezista Europa fără gazul ruseasc? Reuniune extraordinară a miniştrilor energiei

Miniştrii europeni responsabili cu energia se vor întâlni luni, 2 mai, în "sesiune extraordinară", a anunţat miercuri seară ministrul francez al tranziţiei ecologice, Barbara Pompili, în contextul în care Rusia a anunţat suspendarea livrărilor de gaze către Polonia şi Bulgaria, notează AFP.

"În urma oprirea livrărilor de gaze ruseşti către Polonia şi Bulgaria, europenii rămân uniţi şi solidari", a declarat miercuri Barbara Pompili pe contul său de Twitter, care "va avea o reuniune luni după-amiază cu omologii (ei) pentru o sesiune extraordinară a Consiliului de Miniştri responsabili cu energia".

Grupul rus Gazprom a anunţat miercuri că şi-a suspendat toate livrările de gaze către Bulgaria şi Polonia, aceste două ţări membre ale Uniunii Europene neefectuând plăţi în ruble în timp ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat luna precedentă că Rusia va accepta doar plata livrărilor de gaze în moneda sa naţională.

Kremlinul a afirmat miercuri că această suspendare este consecinţa unor acte ostile fără precedent împotriva Rusiei.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunţat "o nouă tentativă a Rusiei de a ne şantaja cu gazul" şi a dat asigurări că Uniunea Europeană era "pregătită pentru acest scenariu".

"Elaborăm răspunsul nostru coordonat. Europenii pot fi siguri că suntem uniţi şi solidari cu statele membre afectate'', a mai reacţionat pe Twitter Ursula von der Leyen, citată de AFP. 

Bulgaria şi Polonia vor fi aprovizionate cu gaze de către vecinii lor din UE

Bulgaria şi Polonia vor fi de acum înainte aprovizionate cu gaze naturale ''de către vecinii lor din Uniunea Europeană'', după ce Rusia le-a tăiat celor două ţări livrările de gaze în urma refuzului lor de a le plăti în ruble, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează AFP.

''Vom face în aşa fel încât decizia Gazprom să aibă cel mai mic efect posibil asupra consumatorilor europeni'', a promis şefa Comisiei Europene într-o scurtă intervenţie în faţa presei.

Pe de altă parte, ea a avertizat companiile europene că încalcă sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei dacă acceptă cererea Moscovei de a plăti în ruble gazele furnizate de Gazprom.

''Nu trebuie să dea curs cererilor ruse. Ar fi o încălcare a sancţiunilor şi un risc ridicat pentru companii'', a indicat Ursula von der Leyen, potrivit agenţiei EFE.

Ea s-a ferit să confirme dacă există în UE ţări care au acceptat să plătească gazele ruseşti în ruble şi a insistat că ''plata în ruble, dacă nu este prevăzută în contract, reprezintă o încălcare a sancţiunilor noastre''.

Grecia a anunţat miercuri că ar putea ajuta Bulgaria în aprovizionarea cu gaze. Potrivit Reuters, un oficial grec a declarat că Bulgaria a contractat deja cantităţi de gaze naturale lichefiate (GNL) ce vor fi livrate printr-un terminal din Grecia. O altă sursă greacă afirmă că Atena ar pute ajuta Sofia şi prin inversarea fluxului gazoductului TurkStream.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis ca statele ''neprietenoase'', între care a inclus şi ţările UE, să plătească în ruble gazele ruseşti livrate după 1 aprilie, ca represalii la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur.

Bulgaria şi Polonia sunt primele state cărora Rusia le-a sistat miercuri livrările de gaze după refuzul lor de a plăti în ruble, Kremlinul anunţând că vor urma şi altele odată ce va veni scadenţa plăţilor pentru livrările de gaze efectuate de Gazprom după 1 aprilie.

Patru cumpărători europeni de gaz rusesc au plătit deja în ruble

Zece cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru au efectuat deja plăţi în moneda rusă, a dezvăluit miercuri agenţia Bloomberg, care citează surse apropiate Gazprom, transmite EFE.

Gigantul rus a anunţat miercuri că a sistat livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria după ce aceste două ţări au respins mecanismul propus de preşedintele rus Vladimir Putin, de a plăti în ruble pentru gazul rusesc pe fondul sancţiunilor occidentale asupra tranzacţiilor în valută cu Rusia, ca urmare a campaniei militare a acestei ţări în Ucraina.

Sursa, care a solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, a declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc.

Gazprom a explicat miercuri că a suspendat complet furnizarea de gaz către Bulgargaz (Bulgaria) şi PGNiG (Polonia) pentru că nu a primit până la sfârşitul zilei de marţi plăţile în ruble pentru livrările aferente lunii aprilie, aşa cum a stabilit Putin în decretul său din 31 de martie pentru ţările ''neprietenoase''.

Preşedintele rus a ordonat în acea zi ca ţările ''neprietenoase'', între care SUA, Canada, Regatul Unit şi toate statele membre ale UE - unde gazul rusesc reprezintă 40% din consum - să plătească în ruble livrările de gaz rusesc. Mecanismul conceput de Rusia stabileşte că aceste ţări considerate ostile trebuie să deschidă un cont special în ruble şi un altul în valută la Gazprombank.

Separat, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat miercuri că Austria va continua să plătească pentru gazul rusesc în euro, nu în ruble, aşa cum relatase anterior agenţia TASS, transmite dpa. Calificând drept ''fake news'' (informaţii false - n.r.) relatarea TASS cum că Viena a plătit în ruble pentru gazul rusesc, Nehammer a scris pe Twitter că ''Austria respectă strict sancţiunile UE convenite de comun acord''.

Miercuri, într-o intervenţie pe marginea unei reuniuni guvernamentale pe tema condiţiilor de plată dintre compania de energie austriacă OMV şi furnizorul rus de gaz Gazprom, Nehammer a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus în urmă cu două săptămâni că plăţile în euro vor continua să fie acceptate şi că acest lucru rămâne neschimbat.

Informaţii primite de dpa sugerează că un acord între OMV şi Gazprom, potrivit căruia OMV va face plăţi în euro, iar Gazprom le va converti în ruble, nu a fost finalizat.

În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia.

Preţurile de referinţă la gazele naturale în Europa au crescut miercuri, după ce Rusia a oprit livrările în Polonia şi Bulgaria, escaladând astfel tensiunile regionale şi avertizând continentul că este decisă în privinţa reducerii aprovizionării, pe fondul divergenţelor privind plata combustibilului, transmite Bloomberg.

La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au urcat cu 24%, până la 127,50 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat nivel de la 1 aprilie.

 Algeria ameninţă să rupă contractul cu Spania

Ministerul algerian al Energiei a ameninţat miercuri că va rupe contractul de furnizare de gaze Spaniei dacă aceasta din urmă îl va direcţiona "spre o destinaţie terţă", într-un context de tensiuni diplomatice cu Madridul şi Marocul privind Sahara Occidentală, notează AFP.

Gigantul algerian în domeniul hidrocarburilor Sonatrach a furnizat în 2021 mai mult de 40% din gazul natural importat de Spania, din care cea mai mare parte ajunge prin gazoductul submarin Medgaz, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an.

O altă parte a gazului algerian a ajuns până în octombrie în Spania prin Gazoductul Maghreb Europe (GME) care trecea prin Maroc. Dar Algerul l-a închis după întreruperea în august a relaţiilor sale diplomatice cu Rabatul, privând astfel Marocul de gazul algerian care tranzita prin teritoriul său.

Potrivit unui comunicat al Ministerului algerian al Energiei şi Minelor, ministrul Mohamed Arkab a fost informat, miercuri, "de către omologul său spaniol, Teresa Ribera, despre decizia Spaniei de a autoriza funcţionarea, în flux invers, a Gazoductului Maghreb Europe" şi că "această operaţiune va avea loc astăzi sau mâine".

Comunicatul nu a precizat numele ţării care va beneficia de această funcţionare a conductei în "flux invers", dar guvernul spaniol anunţase în februarie că va ajuta Rabatul "să garanteze securitatea sa energetică", permiţându-i să transporte gaz prin GME după ce Algerul a încetat să-l alimenteze.

Orice dirijare a unor "cantităţi de gaze naturale algeriene livrate Spaniei, a căror destinaţie este alta decât cea prevăzută în contracte, va fi considerată o încălcare a angajamentelor contractuale şi, în consecinţă, ar putea duce la rupere contractului legând Sonatrach de clienţii săi spanioli", a avertizat ministerul algerian.

Această atenţionare intervine într-un context de tensiuni între Alger şi Madrid legate de Sahara Occidentală. Fostă colonie spaniolă, această vastă zonă deşertică considerată un "teritoriu neautonom" de către ONU, a opus de zeci de ani Marocul - care controlează 80% din el - separatiştilor din Frontului Polisario.

Spania, foarte dependentă de Alger pentru aprovizionarea cu gaze, a operat la 18 martie o schimbare radicală de poziţie în acest dosar sensibil, aducându-şi public sprijinul pentru proiectul marocan de autonomie şi stârnind furia Algerului, principalul sprijin al Polisario.

Algerul şi-a rechemat la 19 martie ambasadorul în Spania, iar Sonatrach a menţionat o majorare a preţului gazelor livrate Spaniei, din cauza creşterilor înregistrate pe pieţe sub efectul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Sâmbătă, preşedintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, a calificat "inacceptabilă moral şi istoric" schimbarea de poziţie a Madridului, dar a asigurat că Algeria "nu va renunţa niciodată la angajamentele sale de a furniza gaze Spaniei, indiferent de circumstanţe". 

Polonia cere fonduri europene pentru a acoperi cheltuielile cu găzduirea refugiaţilor ucraineni

Polonia a solicitat fonduri suplimentare de la Uniunea Europeană pentru a contribui la finanţarea eforturilor pentru găzduirea milioanelor de refugiaţi veniţi din ţara vecină Ucraina, invadată de forţele ruse, relatează joi DPA.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că ţara sa tratează soldaţi ucraineni răniţi şi şi-a deschis ''uşa şi inima'' pentru peste 2,5 milioane de refugiaţi din Ucraina.

Polonia are nevoie de bani pentru a contribui la finanţarea acestui efort, dar până acum UE ''nu a plătit niciun cent'' pentru îngrijirea refugiaţilor, a adăugat şeful executivului polonez.

Varşovia caută să aibă parte de un tratament corect, a spus el, care a explicat că Turcia a fost sprijinită cu miliarde de euro în timpul ultimului val de refugiaţi şi că în prezent Polonia merită asistenţă de la UE.

Referitor la chestiunea dependenţei Europei de gazul rusesc, premierul polonez a ţinut să amintească faptul că Varşovia a avertizat în mod repetat Germania cu privire la gazoductele dinspre Rusia, însă sfaturile sale au fost ignorate.

Polonezii nu şi-au făcut niciodată iluzii despre politicile Kremlinului şi consecinţele acestora, dar ''mai bine mai târziu decât niciodată'', a încheiat Morawiecki.

Poliţia de frontieră poloneză a anunţat marţi că Polonia a primit aproximativ 2,96 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie. 

Care sunt sursele alternative de petrol?

McWilliams spune că ar trebui să fie mai uşor să găseşti furnizori alternativi pentru petrol decât pentru gaz.

Unii membri ai AIE au eliberat echivalentul a 120 de milioane de barili din stocurile de petrol - cea mai mare cantitate de stoc din istoria sa.

Preşedintele american Joe Biden a ordonat o eliberare majoră de petrol din rezervele Americii, în efortul de a reduce costurile mari ale combustibilului.

De asemenea, SUA doresc ca Arabia Saudită să-şi mărească producţia de petrol şi se uită la relaxarea sancţiunilor asupra petrolului din Venezuela.

Ce se va întâmpla cu facturile la încălzire şi combustibil?

Consumatorii se vor confrunta cu o creştere a facturilor la energie şi la combustibil ca urmare a acestui război.

Preţurile la încălzire - care sunt deja ridicate - probabil vor creşte şi mai mult dacă fluxul de gaz rusesc în Europa este restrâns.

„Cred că dacă ne aflăm într-o lume în care petrolul şi gazele ruseşti nu vor mai curge în Europa, şi atunci vom avea nevoie de măsuri de raţionalizare”, spune dl McWilliams.

Europeniii trebuie să fie pregătiţi să reducă temperatura în locuinţe cu un grad la iarnă, spun experţii.