Fortăreaţa UE. 12 state membre au cerut finanţare europeană pentru a ridica garduri în calea migranţilor

Fortăreaţa UE. 12 state membre au cerut finanţare europeană pentru a ridica garduri în calea migranţilor

Un grup de 12 state membre ale UE au cerut finanţarea cu fonduri europene a construcţiei de ''bariere fizice'' pentru a proteja frontierele externe ale blocului comunitar, în contextul folosirii crescânde de către state terţe a migranţilor ca armă politică, relatează agenţia EFE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia şi Slovacia subliniază că ''barierele fizice par să fie o măsură eficientă de protecţie a frontierelor, care serveşte interesului întregii Uniuni Europene, nu doar al statelor membre din prima linie''.
 
Prin urmare, menţionează cele 12 state, ''această măsură legitimă ar trebui să fie finanţată suplimentar şi adecvat în mod prioritar prin bugetul UE''.
 
''Am primit-o (scrisoarea n.red) şi îi vom răspunde la momentul cuvenit'', a reacţionat purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Eric Mamer.
 
Statele UE vecine cu Belarusul au ridicat garduri la frontiera cu această ţară, al cărei preşedinte Aleksandr Lukaşenko a decis ca represalii pentru sancţiunile europene să lase cale liberă migranţilor ce doresc să ajungă în vestul Europei. Spre deosebire de alte reacţii din trecut, Comisia Europeană nu a dezaprobat acţiunea ţărilor vecine cu Belarusul, dar nici nu s-a declarat la începutul acestei crize de acord să accepte finanţări europene pentru construcţia unor asemenea garduri.
 
Tot vineri, miniştrii europeni de interne discută la Luxemburg despre situaţia rutelor migratorii şi despre fenomenul mai recent, dar ''preocupant'', potrivit Bruxelles-ului, al statelor terţe, precum Belarusul, care instrumentalizează migraţia în scop politic.

Polonia intenţionează să-şi consolideze frontiera cu un sistem de senzori de mişcare şi camere, după modelul graniţei Greciei cu Turcia, a anunţat ministrul polonez de interne în comentarii publicate luni, în timp ce ţara se confruntă cu un aflux mare de migranţi ce intră din Belarus, relatează Reuters.

În august, Polonia a început să construiască un gard din sârmă ghimpată la frontiera sa cu Belarus pentru a opri trecerile ilegale ale frontierei, în ciuda criticilor că unii migranţi au fost trataţi inuman. Noile adăugiri ar consolida controlul frontierei ca parte a unei bariere permanente.

"Construim un perimetru - un sistem de senzori de mişcare cu camere termice - care arată imediat şi precis unde se adună oamenii", a declarat ministrul de interne Mariusz Kaminski într-un interviu acordat revistei de dreapta poloneze Sieci.

El a adăugat că o decizie politică a fost luată pentru asigurarea unei finanţări adecvate a iniţiativei şi că noua consolidare a frontierei va fi similară cu cea de la graniţa greco-turcă, inspirată de asemenea după modelul celei dintre Ungaria şi Serbia.

Grecia testează un sistem de supraveghere automată high-tech la frontiera sa terestră cu Turcia în regiunea nord-estică Evros ce a fost finalizat în august şi autorităţile se aşteaptă să intre în vigoare la sfârşitul anului. Sistemul include camere, drone, senzori de mişcare şi radare care furnizează informaţii pentru două turnuri de supraveghere a frontierei.

Polonia, cel mai mare membru estic al Uniunii Europene cu unul dintre cele mai ample servicii de grăniceri din Europa, încearcă de ceva timp să investească în noi tehnologii pentru a monitoriza mai bine frontiera.

Varşovia s-a confruntat cu critici pentru ceea ce multe ONG-uri numesc returnări ilegale de migranţi ce intră în Polonia din Belarus şi pentru că nu oferă adăpost adecvat şi sprijin celor deja în ţară.

Ungaria, care s-a confruntat de asemenea cu un val de critici din cauza tratamentului aplicat migranţilor, foloseşte o barieră - un gard de sârmă din oţel - înarmată cu senzori de temperatură, camere, reflectoare şi difuzoare ce răsună în mai multe limbi.

Ţara a fost un principal punct de trecere pentru sute de mii de persoane în drum spre vestul Europei la apogeul crizei migranţilor în 2015. 
 
Pe de altă parte, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat joi că este ''extrem de îngrijorată'' în urma informaţiilor din presă referitoare la noile metode ilegale, uneori violente, de respingere a migranţilor la frontierele UE, în special în Grecia şi Croaţia, solicitând acestor ţări să investigheze situaţia, relatează AFP, preluată de agerpres.ro.
 
Anchete publicate miercuri în mai multe mass-media, între care revista germană Spiegel şi cotidianul francez Liberation, bazându-se în special pe înregistrări video, indică o strategie de respingere a migranţilor orchestrată de ''unităţi speciale'' ale poliţiei, susţinute parţial prin fonduri UE, în Croaţia, Grecia şi România.
 
Aceste presupuse respingeri ''ne afectează cu adevărat reputaţia ca Uniune Europeană'', a declarat oficialul suedez, înaintea unei întâlniri cu miniştrii de interne grec şi croat.
 
Ea şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu o posibilă ''utilizare abuzivă a fondurilor europene'' alocate acestor state membre, reamintind că UE poate suspenda plăţile în cazul încălcării statului de drept.
 
''O parte din aceste informaţii sunt şocante şi sunt extrem de îngrijorată'', a reacţionat Ylva Johansson, în timp ce astfel de acuzaţii sunt obişnuite. ''Desigur, acest lucru trebuie investigat'', a spus ea, în ajunul unei reuniuni la Luxemburg a miniştrilor de interne din UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările