Exclusiv: Replica României pentru Schengen

Ministrul de Externe Teodor Baconschi explică măsurile de răspuns ale României la scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german, care cereau amânarea aderării României la Spaţiul Schengen. Bucureştiul ar putea înceta unilateral monitorizarea pe justiţie şi condiţiona aderarea Croaţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, ce se mai poate face pentru aderarea la Spaţiul Schengen, în scurtul timp rămas până în martie 2011?


Teodor Baconschi: În primul rând, trebuie să ne ţinem tari pe poziţia noastră de principiu. Regulile aplicate în cazul oricăror alte extinderi ale Spaţiului Schengen trebuie respectate. Mi se pare incorect să acceptăm acest precedent, ca două state, indiferent care, să schimbe regulile in timpul jocului. Scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german are nişte probleme de redactare. În primul rând, se adresează Comisiei, desi decizia se ia în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e greşit. Apoi, e menţionat pericolul accesului României la baza de date SIS, în condiţiile în care noi sunterm legaţi de facto la această bază de date din 5 noiembrie 2010. Textul include nişte abordări de eseu politic. Nu cred că o formulă de tipul „starea generală carentă din cele două ţări" poate fi aceptată ca model de lucru. Sunt generalităţi care nu se susţin. Orice ţară din lume are problemele ei, niciuna nu e perfectă.

O.N.: Nu vom accepta acest tratament, spuneţi. Dar ce putem face, concret ?


T.B.: Avem două variante. Prima ar fi să ne autocuplabilizăm şi să intrăm într-o anumită negociere cu cele două ţări. Dar ce conţine această negociere, in afară de explicarea faptului că temerile nu sunt obiectiv întemeiate? Sau putem spune: dragi parteneri europeni, suntem stat membru, ne-am făcut datoria. Dacă vreţi să vă faceţi şi voi datoria, aşa cum e scris în Tratatul de Aderare a României, sunaţi-ne! Pentru că este un contract acolo: scrie că în momentul în care vom îndeplini condiţiile tehnice vom adera la Spaţiul Schengen.

O.N.:Bănuiesc că veţi merge pe a doua variantă.

T.B.:Da, aceasta mi se pare şi corectă, şi demnă din punct de vedere naţional. Ceea ce se joacă aici nu e Europa cu două viteze, pe care cooperarea consolidată dintre anumite state membre a schiţat-o deja. Aici este vorba de a stopa riscul oricărei discriminări între statele membre.

O.N.:Bine, şi ce putem face?

T.B.:V-am spus, le putem spune partenerilor noştri: sunaţi-ne! La fel şi cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare ( MCV). Guvernul roman care a finalizat negocierile ne-a introdus in Uniunea Europeana cu această ghiulea de picior. Acum, MCV-ul este folosit în alte domenii şi devine un handicap. Şi trebuie să ne gândim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru. Noi am făcut progrese în reforma sistemului judiciar. Daca ele nu sunt incurajate mai departe, intr-o logica de cooperare, există posibilitatea de a denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare, rămânând să informăm Comisia cu privire la progresele noastre în domeniul reformei Justiţiei.

O.N.: Şi aceasta va fi în ajutorul nostru?

T.B.: Dacă MCV va fi folosit nu atât ca mijloc de cooperare, ci mai curând ca pretext de presiune în alte domenii, nu avem de ce să-l mai menţinem. Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine MCV.

O.N.: Dar acest scepticism franco-german cu privire la Schengen nu este şi rezultatul unei deteriorări a relaţiei cu Franţa?

T.B.: Nu aş vorbi despre deteriorare şi în niciun caz nu ne dorim aşa ceva. Relaţia este importantă pentru ambele părţi, iar conţinutul ei economic şi cultural e foarte consistent. Nu mai invoc tradiţia noastră biseculară sau aportul nostru recunoscut în planul francofoniei...Întelegem îngrijorarea opiniei publice franceze şi vom face tot posibilul pentru a o atenua. Noi avem un parteneriat strategic cu obiective pe durata a cinci ani. Aş fi puţin autocritic în legătură cu segmentul economic al acestei cooperări. Acesta a fost neglijat în ultimii doli ani, din motive de criză econimică în România. Aici trebuie să revedem obiectivele şi să revenim la normal. Dar planurile nu trebuie amestecate.

O.N.: Dar cum vedeţi ralierea Germaniei la pozitia franceza?

T.B.:De la Berlin avem semnale că a existat o insistenţă franceză pentru cuplarea celor doi miniştri de interne, dar Germania îşi menţine promisiunea unei evaluări obiective, aşa cum a fost formulată la Bucureşti, de către doamna Angela Merkel . Cred că Germania e de acord cu o temporizare, mai ales pentru a aştepta nişte îmbunătăţiri pe partea bulgară, unde există anumite întârzieri tehnice.

Priorităţile anului 2011

- În primul rând, îmi păstrez speranţa că vom adera la Spaţiul Schengen în 2011. Vom avea apoi preşedinţia de şase luni a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Vreau să fim mai curajoşi şi mai creativi aici. Aţi văzut că Moscova a validat recent construirea inelului de autostradă în jurul Mării Negre. Ar fi ceva fooarte bun pentru stabilitatea regiunii. Turcii deja şi-au făcut segmentul lor. OCEMN trebuie revitalizat. Anul viitor împlineşte 20 de ani şi trebuie să ne decidem: ori îi dăm un viitor economic şi politic mai pronunţat, ori îl punem la muzeu.

- Ne interesează foarte mult dezvoltatrea relaţiei cu Marea Britanie. Noul guvern conservator de la Londra ne-a dat semnale că e interesat de evoluţiile din regiunea noastră şi cu care vrem să colaborăm mult mai intens. La nivel UE ne intereseaza o mai sustinuta coordonare cu Polonia, in politica de vecinatate. O altă direcţie importantă este dezvoltatea relaţiei cu China. Am elaborat o strategie în acest sens şi o voi propune spre validare în CSAT. E ultima ocazie de a valoriza economic şi politic o relaţie tradiţională, fiindcă la Beijing se scjhimbă generaţia de lideri. Iar noua generaţie nu are memoria aceste relaţii privilegiate.

- Avem în plan, în martie, un forum economic România-Statele Golfului. Sunt convins că succesul acestui forum va deschide o linie abundentă de investiţii. Vrem să deschidem nişte pieţe pentru anumite companii româneşti şi aici vizăm Egiptul, Libia, Algeria, Kurdistanul irakian. Ele au prograne guvernamentale de multe miliarde in companiile noastre, mai ales în domenioul construcţiilor, pot obţine contracte importante. Evident, toate constantle polticii noastre, începând cu parteneriatul strategic cu SUA, rămân valabile. Nu vom neglija, evident, Republica Moldova sau Strategia UE pentru regiunea Dunării. Voi urmari, de asemenea, procesul de adoptare a legii votului prin corespondenta, foarte asteptata de romanii din diaspora.




Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările