Cum a devenit Suedia Silicon Valley al Europei şi ce ar sta la baza succesului ei

Cum a devenit Suedia Silicon Valley al Europei şi ce ar sta la baza succesului ei

Fintech-ul Klarna din Suedia se pregăteşte să intre pe bursa din New York FOTO SHUTTERSTOCK

Sebastian Siemiatkowski, 39 de ani, fondatorul companiei fintech suedeze Klarna, cu o valoare de piaţă de câteva zeci de miliarde de dolari americani , spune că succesul său se datorează unei surse nebănuite, şi anume sistemului de beneficii sociale din Suedia.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul anilor 1990, Suedia a implementat un program prin care gospodăriile sărace să-şi poată cumpăra computere.
 
Teoria sa se poate susţine prin numărul mare de start-up-uri din Suedia, în pofida faptului că are unele din cele mai mari taxe pentru companii din lume.
 
„Computerele era inaccesibile familiilor cu venituri mici precum a mea.Când reforma a fost pusă în practică, mama ne-a cumpărat un computer în ziua următoare”, povesteşte Sebastian Siemiatkowski, care a început să scrie coduri la acel computer la 16 ani.
 
Mai bine de 20 de ani mai târziu compania sa este estimată la 46 de miliarde de dolari americani şi se pregăteşte să intre pe bursa din New York.
 
Iniţiativa Suediei de a dota fiecare gospodărie cu un computer simultan cu investiţiile precoce în conexiunea la internet ar putea furniza o explicaţie pentru faptul că Stockholm a devenit un teren fecund pentru start-up-uri. Aşa au luat naştere şi au crescut aplicaţii de seama  Spotify, Skype şi Klarna, deşi ele sunt taxate extrem de piperat.
 
Convingerea lui Siemiatkowski e împărtăşită şi de alţi fondatori şi antreprenori întervievaţi de Reuters.
Programul s-a derulat între 1998 şi 2001 şi în această perioadă au fost cumpărate 850.000 de sisteme desktop subvenţionate de statul suedez, ajungând în aproape un sfert din cele patru milioane de gospodării existente la acel moment.
 
Klarna, o aplicaţie pentru plăţi online, a fost fondată în 2005, într-un moment în care Suedia avea 28 de abonamente la internet broadband la 100 de locuitori, faţă de SUA care avea doar 17 şi care folosea încă foarte mult internetul prin telefon. La nivel global, media abonamentelor de internet broadband era de 3,7, potrivit datelor Băncii Mondiale.
 
Spotify a implementat mai devreme tehnologia streaming (faţă de cea bază pe download oferită încă de iTunes de la Apple ) ceea ce i-a creat un avantaj pe termen lung, pentru că aceste servicii sunt acum norma în toată lumea. 
 
„Asta nu se putea petrece decât într-o ţară unde nternetul broadband a devenit standard mult mai devreme, pe când pe alte pieţe conexiunea era extrem de lentă. Asta a păermis societăţii noastre un avans de câţiva ani”, spune Siemiatkowski.
 
Dar şi alţi directori şi activişti spun că exemplul acestei naţiuni scandinave demonstrează faptul că o plasă de siguranţă socială puternică - una considerată în mod obişnuit ca fiind opusă spiritului antreprenorial -are capacitatea de a fi bază pentru inovaţie.
 
Este un produs care probabil nu a fost prevăzut de arhitecţii sistemului suedez de beneficii sociale, în anii 1950.
 
În Suedia, creşele şi grădiniţele sunt în mare parte gratuite. Cât priveşte deschiderea unei afaceri, există mai multe fonduri de asigurare menite să ofere protecţie în cazul eşecului sau pierderii locului de muncă, garantând un salariu de maxim 80% din cel vechi timp de 300 de zile.
 
„Plasa de siguranţă socială pe care o avem în Suedia te face mai puţin vulnerabil când îţi asumi riscuri”, spune Gohar Avagyan, 31 de ani, co-fondatorul Vaam, un serviciu de mesagerie dedicat propunerilor de vânzări şi comunicării cu clienţii.
 

Start-upurile din Suedia versus Silicon Valley

 
Cu toate că economiile europene mari precum ale Franţei şi Marii Britanii generează mai multe investiţii decât Suedia, aceasta are performanţe superioare în unele arii.
 
De pildă, cu 20 de start-up-uri la 1.000 de angajaţi, Suedia are a treia rată de start-up-uri din lume, după Turcia şi Spania, şi, de asemenea, a treia incidenţă de supravieţuire pe trei ani din lume, de 74%, potrivit unui studiu din 2018 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
 
Stockholm nu este întrecut decât de Silicon Valley în termeni de unicorni - start-up-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari americani - transpusă la o valoare pe cap de locuitori înseamnă 0,8 la 100.000, potrivit firmei de investiţii Atomico.
 
Silicon Valley - San Francisco şi Bay Area - se poate lădua cu 1,4 unicorni la 100.000 de locuitori  potrivit lui Sarah Guemouri, co-autoarea unui raport din 2020 despre companiile tehnologice europene.
 
Deşi nu se poate spune cu certitudine cât va dura acest boom într-o ţară care taxează câştigurile de capital la 30% şi are taxe de venit ce ajung la 60%.
 
Jeppe Zink, partener la firma de capital de risc Northzone din Londra, a declarat că o treime din valoarea de ieşire de la companiile fintech din Europa - suma primită de investitori atunci când îşi iau profitul - provine doar din Suedia.
 
Politica guvernamentală a contribuit la această tendinţă, a adăugat el.
 
"Este o dilemă interesantă pentru noi, capitaliştii de risc, întrucât nu suntem obişnuiţi cu reglementarea care creează pieţe, de fapt suntem inerent nervoşi în legătură cu reglementarea."
 
Ministrul digital al Suediei, Anders Ygeman, a explicat că reglementarea socială ar putea  aduce posibitatea eşecului pentru inovatori, cum ar putea ulterior să le repună afacerile în funcţiune şi să le aducă în urcare.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările