A adăugat că vor putea beneficia de această deschidere doar ţările care răspund unui anumit număr de principii.  Precizare absolut esenţială în contextul în care în diverse zoned ale lumii, SUA, America de Sud, multe ţări din Africa, efectele pandemiei continuă şi nu sunt deloc perspective de a mai putea fi ţinută în frău din momentul în care s-a constata că raţionamentele politice primează în faţa celor elementare umanitare, cu Trump dechizând deja seria marilor mitinguri electorale de campanie. Pandemia a provocat deja 416.000 de decese pe plan mondial şi la această oră statisticile arată că sunt peste 7,4 milioane de persoane infectate. Statele Unite sunt cel mai puternic lovite, înregistrându-se 112.924 decese şi 2 milioane de persoane infectate, având  şi în continuare 20.000 de cazuri noi pe zi. Urmează Marea Britanie cu 41.128 de morţi, Brazilia cu 39.680, Italia (34.114 decese) şi Franţa (29. 319 decese).

Ţările din zonele respective vor fi ţinute în continuare pe lista care consemnează "interdicţia de călătorii non-esenţiale în direcia UE", pentru prima oară aplicată în practică pe 17 martie pe întreg teritoriul UE, fiind de atunci prelungită de două ori, acum valabilă până la 15 iunie, cu o prelungire până la fine de iunie. Ideea ar fi, ca în acest răstimp, fiecare autoritate naţională responsabilă să poată pregăti în cele mai bune condiţii pentru evenimentul redeschiderii de frontiere, discutate cu autorităţile din turism şi operatorii publici şi privaţi, cu măsuri care să foe comunicate din timp, inclusiv turiştilor. Fac această precizare deoarece, cel puţin teoretic, aceste autorităţi pot afişa unele măsuri sanitare specifice de protecţie.

Dar, a adăugat azi comisarul Ylva Johanson, pentru ca deschiderea frontierelor externă să poată fi posibilă începând cu 1 iulie, trebuie deschise cât mai rapid (obiectivul fiind data de 15 iunie) toate frontierele interne care fuseseră blocate în UE dion cauza pandemiei.

"În orice caz, toate frontierele interne ar trebui să fie deschise înainte de a începe să le deschidem pe cele externe" - a declarat comisara suedeză. Aici lucrurile se complică deoarece nu există o poziţie unanim agreată între Statele Membre, prins în cleşte între dorinţa de revitalizare a economiilor în condiţiile unui flux de turişti ca în trecut şi teama că, ridicănd în bloc la nivel european toate restricţiile, vor favoriza un al doilea val al epidemiei. Iar chestiunea nu este deloc teoretică, deoarece, spre exemplu, Danemarca deschide luni frontierele dar selectiv, numai pentru turişti germani, norvegieni sau islanezi. Ţările care sunt destinaţii turistice tradiţionale au şi ele poziţii extrem de diferite: Spania a anunţat că doar la finele ac estei luni sau la început de iulie va primi turişti stăini, iar Grecia a anunţat deja că deschide graniţele deschide graniţele pe 15 iunie, inclusiv pentru turiştii din câteva state din afara Spaţiului Schengen precum Australia, China sau Coreea de Sud. Ţări de unde se anunţă deja că birourile de turism au umplut listele de rezervări până în toamnă după ce s-a confirmat că zborurile internaţionale (acum limitate la aeroportul din Atena) se vor putea face şi de pe Salonic începând cu 15 iunie, urmând ca, de la 1 iunile, companiile aeriene internaţionale să poată folosi toate aeroporturile greceşti.

Guvernul italian a redeschis frontierele interne mai rapid, pe 3 iunie, anunlând totodată carantina obligatorie pentru vizitatorii străini. Aceste măsuri vor fi aplicate "cu respectarea obligaţiilor care ne revin dinlegislaţia UE".La frontiera comună dintre Austria şi Germania va fi restabilită circulaţia începând cu 15 iuni, mai ales pentru a facilita călătoriile de afaceri şi vizitele de familie.

Începând cu 8 iunie, în UK a fost instituită însă o perioadă obligatorie de carantină (14 zile) pentru toţi caei care sosesc din străinătate, măsură ce urmează să fie rediscutată "la fiecare trei săptămâni".

Atenţei însă, toată discuţia asta se poartă în contextul în care, conform Trataelor (legislaţie specifică neschimbgată nici măcar în urma situaţiilor dezastruoase provocate de pandemie), Comisia Europeană nu poate să emită decât avize, căci decizia finală aparţine fiecărui Stat Membru.

Să vedem când ai noştri vor da o decizie finală meniţionând datele de ridicare a restricţiilor la diversele puncte de frontieră, pentru cetăţenii UE şi cei non-UE, oferind argumente pentru situarea în linia recomandărilor instituţiilor europene sau, dimpotrivâ, explicând raţiunile pentru care am mai prelungi, nu se ştie cât, restricţiile existente.