„Capturarea mass-mediei“ în stilul lui Viktor Orban se răspândeşte în toată Europa

„Capturarea mass-mediei“ în stilul lui Viktor Orban se
răspândeşte în toată Europa

Viktor Orban FOTO AFP

Europa anului 2019 pare scenariul unei „distopii“, unde mass-media este controlată de către carteluri aflate la guvernare sau de către oligarhi. Prim-miniştrii oferă contracte generoase de publicitate companiilor din presă care îi susţin şi le pedepsesc financiar pe cele care nu fac asta, până la punctul exterminării. Presa de stat este „curăţată“ de jurnaliştii critici şi transformată în instrument de susţinere a partidului de guvernământ.

În ciuda faptului că reţelele de socializare şi dezinformarea sunt instrumente din ce în ce mai periculoase, folosite pentru a submina democraţiile europene, până acum nicio ţară de pe bătrânul continent nu a fost complet depăşită de situaţie, scrie EUObserver. 
 
Însă un fenomen mai puţin vehiculat, dar de o importanţă capitală, este o altă boală antidemocratică întâlnită din ce în ce mai des pe tot continentul: capturarea presei. Aceasta are loc atunci când guvernele şi interesele de afaceri complotează pentru a controla şi a influenţa fluxul informaţiei.
 
Prin reducerea la tăcere a vocilor dezaprobatoare, cartelurile formate din entităţi guvernamentale şi de business sunt capabile să înlăture responsabilitatea pe care o au, să se asigure de un acces fără obstacole la resursele publice şi să-şi prelungească propria existenţă.
 
Un raport publicat de Media Development Investment Fund expune amploarea unui fenomen care corodează avansurile democratice obţinute cu greu în multe ţări din estul, centrul şi sud-estul Europei şi care ameninţă să-şi întindă tentaculele spre noi teritorii.
 
Căminul spiritual al capturării presei este Ungaria. Agenda prim-ministrului Viktor Orban este simplă, dar eficientă. După ce a câştigat alegerile din 2010, partidul de guvernământ Fidesz a introdus o lege restrictivă a mass-mediei şi a numit un nou Consiliu de Presă pentru a o supraveghea. De asemenea, legea a contopi toate braţele presei publice într-o singură unitate plasată sub controlul Consiliului Presei, care a coordonat o îndepărtare sistematică a jurnaliştilor critici.
 

Vulnerabilă la preluare 

 
Cu presa de stat aflată sub control, guvernul a reorientat cheltuielile de stat pentru publicitate de la trusturile media private cu audienţe mari către cele deţinute de aliaţii săi. Deloc surprinzător, acest lucru a făcut companiile mai vulnerabile în faţa unor preluări.
 
Aliaţii partidului de guvernământ au achiziţionat un trust media după altul, folosind deseori împrumuturi generoase de la bănci controlate de stat.
 
Ca ultim pas, la sfârşitul anului trecut, oligarhii au înfiinţat Fundaţia Central-Europeană pentru Presă şi Mass-Media şi au donat toate canalele de presă – aproximativ 476 – acestei organizaţii.
 
Printre donatori se numără oameni precum Lorinc Meszaros, prieten vechi al lui Orban, care este acum unul dintre cei mai bogaţi indivizi din ţară, mulţumită, parţial, şi contractelor publice.
 
Ungaria a fost un exemplu negativ de urmat şi pentru alte state. Acum există puţine canale independente de presă în ţări precum Cehia, Turcia şi Serbia, unde guvernele şi partenerii lor în afaceri au adoptat tactici similare pentru a sufoca părerile diferite de ale celor care sunt la guvernare. În Polonia, partidul de guvernământ a îmbrăţişat în mod deschis modelul lui Orban şi urmăreşte constant strategia sa de capturare.
 
Există şi un element transfrontalier. O investigaţie a Proiectului privind raportarea crimei organizate şi a corupţiei a dezvăluit că oameni de afaceri ungari şi companii care au legături cu Orban au cumpărat acţiuni în companii mass-media din Balcani. 
 
Şi, recent, miliardarul ceh în energie şi magnatul media Daniel Kretinsky a cumpărat acţiuni la Le Monde.
 
Importanţa asigurării unei prese docile a fost ilustrată, luna trecută, de către vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, care a fost filmat oferind contracte guvernamentale în schimbul susţinerii din partea unui oligarh rus, care includea şi achiziţionarea a 50 la sută din acţiunile ziarului austriac Kronen Zeitung şi schimbarea poziţiei sale editoriale.
 
Acest proces de capturare ar trebui stopat cât de curând posibil, dar metodele sunt destul de dificile. O intervenţie politică ar fi paradoxală, pentru că schimbările ar trebui făcute chiar de către guvernele care folosesc politicile şi regulamentele pentru a captura presa. O intervenţie suprastatală este improbabilă, pentru că ar necesita un nivel de confruntare din parte UE pe care până acum nu a fost dispusă să-l adopte. 
 
O soluţie mai probabilă ar putea veni din sectorul privat. Companiile independente de presă în ţările de risc au nevoie de mijloacele financiare necesare pentru a-şi menţine sau a-şi recâştiga independenţa.
De la start-upuri în domeniul digital la companii de presă cu reputaţie, afacerile de ştiri au nevoie de acces la împrumuturi şi investiţii de capital care să le permită să reziste unei preluări şi, atunci când circumstanţele o permit, să recâştige controlul.
 
EUObserver mai notează că trebuie create bastioane de jurnalism independent de calitate în toată Europa, instituţii care susţin societatea civilă şi dezbaterile democratice şi care vor rezista în faţa ambiţiilor autoritare ale tiranilor. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: