Brexit-ul, la final! Ce prevede acordul comercial şi cum comentează cei afectaţi direct: „Un haos logistic”, „afacerea mea nu mai este în siguranţă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Prezentat ca un succes de Boris Johnson şi partidul său, acordul comercial dintre Londra şi Bruxelles nu entuziasmează. În schimb, evită un „divorţ” haotic şi pune bazele unor evoluţii ulterioare în termenii UE.

Într-un mesaj video difuzat cu ocazia Crăciunului, premierul britanic Boris Johnson a prezentat mândru o copie a textului care fixează cadrul relaţiilor dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană (UE) după încheierea tranziţiei post-Brexit, la 31 decembrie.

„În seara asta, în Ajun, am un un mic cadou pentru toţi cei ce ar dori să aibă ceva de citit după cina de Crăciun (...). Am veşti, veşti bune, care ne aduc o mare bucurie: avem un acord. Un acord care va oferi certitudini oamenilor de afaceri, călătorilor şi investitorilor începând cu 1 ianuarie. Un acord încheiat cu prietenii şi partenerii noştri europeni”, a declarat Johnson, care şi-a asumat postul de premier la 24 iulie 2019, la trei ani, o lună şi o zi de la referendumul prin care britanicii au ales, la limită, să iasă din blocul comunitar.

Acordul, întins pe 1.246 de pagini, plus peste o mie de pagini de anexe, a fost publicat sâmbătă în engleză. Textul urmează să fie disponibil în toate limbile oficiale ale UE, inclusiv în română. „Acest acord de liber-schimb este rezultatul multor luni de muncă intensă”, a subliniat negociatorul-şef UE pentru Brexit Michel Barnier. „Este unul dintre cele mai vaste acorduri încheiate vreodată, care acoperă nu doar mărfurile, ci şi serviciie, aviaţia, transportul rutier, securitatea socială, cooperarea sanitară, menţinerea ordinii”, a apreciat omologul său britanic David Frost.

Acordul va permite evitarea unui „divorţ” haotic între Marea Britanie şi UE, un act care încă pune la grea încercare unitatea europeană fondată pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial.

Prin acest parteneriat economic şi comercial, UE îi oferă fostului său membru acces - fără taxe vamale şi cote - la piaţa sa de 450 de milioane de consumatori, însă prevede sancţiuni şi măsuri compensatorii în cazul nerespectării reglementărilor documentului.

Concurenţă şi litigii

Acordul garantează, înainte de toate, schimburi comerciale fără taxe vamale şi cote tuturor bunurilor care respectă reglementările de origine adecvată”, o prevedere fără precedent într-un acord comercial. Această prevede permite evitarea unei rupturi a lanţurilor de producţie şi evită impunerea unor taxe vamale de 10% în sectorul automobilelor, de 25% produselor procesate pe bază de peşte şi de 50% pentru lactate, carne de vită, pasăre, porc, miel, cereale, zahăr etc.

Regatul Unit şi Uniunea Europeană se angajează să respecte mai ales condiţii de concurenţă loială. Regatul acceptă să nu-şi revizuiască în scădere standardele sociale şi politicile de mediu aflate în vigoare în UE la 31 decembrie 2020 şi să se adapteze la evoluţia acestora. Marea Britanie şi UE vor fi obligate să anunţe subvenţiile pe care le au în vedere.

Acordul prevede totodată posibilitatea aplicării unor măsuri unilaterale de reechilibrare - constând în taxe vamale -, în cazul unor divergenţe importante, atunci când acestea pot duce la o creştere a costului de producţie şi, astfel, la un dezavantaj concurenţial.

În cazul în care Marea Britanie sau Uniunea nu respectă tratatul, un mecanism cu valoare constrângătoare de soluţionare a diferendelor - aşa cum există în majoritatea acordurilor comerciale - urmează să tranşeze litigiile.În urma opoziţiei ferme a Londrei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu va interveni în acest proces. Un organism numit „Consiliul Comun” va veghea ca acordul să fie aplicat şi interpretat în mod corect.

Pescuit şi transporturi

Acordul prevede accesul pescarilor europeni în apele britanice pentru o perioadă de tranziţie de cinci ani şi jumătate, adică până în iunie 2026. În timpul acestei tranziţii, UE urmează să renunţe în mod treptat la 25% din captura sa, care se ridică la o valoare de aproximativ 650 de milioane de euro pe an. În cazul în care Regatul Unit limitează accesul sau captura UE, Uniunea poate adopta măsuri de retorsiune şi impune taxe vamale produselor din pescuit sau altor bunuri britanice, chiar să suspende o mare parte a acordului comercial, menţinând astfel intacte reglementările cu privire la concurenţa loială.

Tratatul garantează o conexiune aeriană, rutieră, feroviară şi maritimă continuă, însă într-un mod mai puţin avantajos decât dacă Regatul Unit ar fi rămas membru al pieţei unice.

Programe şi cooperare judiciară

Marea Britanie va continua să participe la anumite programe UE în perioada 2021-2027, precum programul de cercetare şi inovaţie Horizon Europe, dar numai cu condiţia de a contribui la bugetul european. Însă britanicii părăsesc programul Erasmus de schimb de studenţi.

Acordul „stabileşte un nou cadru” în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare, „mai ales în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere şi terorismului”. Cele două părţi vor continua să împărtăşească informaţii despre ADN, amprente digitale şi pasageri, urmând să coopereze prin intermediul Europol. Această cooperare va putea fi suspendată în cazul în care Regatul Unit renunţă la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Servicii financiare şi profesionale

Începând de la 1 ianuarie, Regatul Unit nu va mai beneficia de libertăţile asigurate de UE în privinţa circulaţiei persoanelor, prestării de servicii şi stabilirii într-un alt stat membru.

Prestatarii britanici de servicii îşi vor pierde automat dreptul de a oferi servicii în întreaga Uniune şi vor fi nevoiţi să se stabilească în blocul comunitar pentru a continua să-şi exercite activităţile. Ei nu vor mai beneficia de politici precum „ţara de origine” sau „paşaport”, care asigură acces la întreaga piaţă unică în baza unor autorizaţii emise de către un stat membru în virtutea reglementărilor UE.

Acordul nu oferă claritate companiilor financiare. În această ordine de idei, nu există prevederi legate de echivalenţă, care ar permite companiilor din cartierul financiar al Londrei să ofere servicii pe piaţa UE. Acordul conferă doar prevederi-standard în cazul serviciilor financiare, fără garanţii privind accesul pe piaţa comunitară. Acest capitol este încă în discuţie.

Totodată, nu este prevăzută o recunoaştere automată a calificărilor profesionate. Astfel, medicii, inginerii, arhitecţii trebuie să aplice pentru recunoaşterea studiilor şi competenţelor lor. Marea Britanie şi-ar fi dori o recunoaştere totală, pentru evitarea obstacolelor în vederea recrutării de profesionişti în domeniu, aşa cum pledează Boris Johnson în noua sa politică privind migraţia.

Acordul va fi implementat de către un comitet mixt constituit din cele două părţi. Modalităţile relaţiei vor putea fi revizuite sau amendate din cinci în cinci ani. O ieşire unilaterală va trebui notificată cu un an înainte.

Uniunea Europeană urmează să lanseze luni procedura semnării şi punerii în aplicare a acordului comercial. Statele membre urmează să susţină şi semneze textul marţi seara sau miercuri. Documentul va fi publicat, după aceea, în Jurnalul Oficial al UE, joi, pentru a putea intra în vigoare vineri, la 1 ianuare 2021.

Odată cu încheierea tranziţiei post-Brexit, UE va pune în aplicare măsurile prevăzute în vederea ajutării întreprinderilor şi sectoarelor de activitate afectate direct. Un buget în valoare de cinci miliarde de euro a fost prevăzut în acest sens. „Fondurile comunitare vor fi disponibile în martie 2021, însă prefinanţări sunt prevăzute în vederea evitării pierderilor, iar ele vor fi retroactive începând de la 1 ianuarie 2021”, a declarat un oficial european pentru AFP.

Bloomberg anticipează apariţia unor probleme mai ales pe plan comercial. „Deşi Londra poate pretinde că a preluat din nou controlul asupra zonelor teritoriale de pescuit şi a pus capăt rolulului Curţii Europene de Justiţie, companiile şi consumatorii vor întâmpina bariere suplimentare la nivel comercial după 31 decembrie”, comentează portalul economic.

Reacţii înainte de „divorţ”

Dimitar Velinov, şofer de TIR din Bulgaria: „Pentru mine, Brexitul înseamnă un haos logistic care ne va perturba munca. Transport mărfuri în toată Uniunea Europeană şi pentru mine este important să-mi fac munca fără să aştept o zi sau două la frontiere”.

Pascal Aussignac, proprietar de restaurant la Londra. „Am devenit cetăţean britanic, dar afacerea căreia i-am dedicat două decenii din viaţă nu mai este în siguranţă aici şi mi-e frică de viitor. 2021 s-ar putea să fie mai rău decât 2020. Oare vom supravieţui? Aceasta este marea întrebare”.

Tara Spires-Jones, cercetătoare în neurodegenerare la Universitatea din Edinburgh. „Odată cu implementarea noului cadru comercial, ne va fi mai dificil de schimbat ţesuturi cerebrale. Vom avea dificultăţi în a comanda material încă din prima zi. Va exista o mare problemă pentru finanţarea cercetării britanice. În universitatea mea, între 20 şi 30 la sută din fondurile de cercetare provin din UE şi nu există niciun semn că acestea vor fi înlocuite. Iar, pe termen lung, pierderea libertăţii de mişcare va complica recrutarea de studenţi străini”.

Condiţii de călătorie şi şedere în Marea Britanie începând de la 1 ianuarie

Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord îşi va asuma pe deplin statutul de stat terţ în relaţia cu statele Uniunii Europene, inclusiv cu România. Din această perspectivă, regimul de vize şi condiţiile de călătorie pentru cetăţenii europeni, inclusiv cei români, se vor schimba. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări: 

- Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată (ex.  în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare. 

- Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se va putea realiza în baza paşaportului sau a cărţii de identitate româneşti valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza paşaportului valabil (paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar). 

- Cetăţenii români care intră sub incidenţa Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naţionale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.

Cetăţenii români care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de şase luni (pentru activităţi de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de viză din partea autorităţilor britanice.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite