Boris Johnson pune presiune pe liderii UE: va continua sau nu negocierile privind un acord post-Brexit în funcţie de rezultatele summit-ului de joi

Premierul britanic Boris Johnson, înconjurat de lideri UE

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, care se reunesc joi la Bruxelles, sunt decişi să-şi exprime fermitatea cu privire la relaţia post-Brexit cu Londra, în pofida presiunilor premierului britanic Boris Johnson, care lasă să planeze ameninţarea unei opriri a negocierilor, scrie AFP.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, care se reunesc joi la Bruxelles, sunt decişi să-şi exprime fermitatea cu privire la relaţia post-Brexit cu Londra, în pofida presiunilor premierului britanic Boris Johnson, care lasă să planeze ameninţarea unei opriri a negocierilor, comentează AFP.

Premierul Regatului Unit a avut miercuri seară un schimb de opinii cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, prilej cu care cei trei lideri nu au putut decât să constate absenţa progreselor în discuţiile care trenează de mai multe luni.

''Uniunea Europeană lucrează pentru ajungerea la un acord, dar nu cu orice preţ'', a scris pe Twitter Ursula von der Leyen după această întrevedere de aproape 10 minute. ''Încă mai este mult de muncă'', a adăugat ea.

De partea sa, Boris Johnson a ''luat notă de dorinţa ajungerii la un acord, dar şi-a exprimat decepţia de a vedea că nu s-au mai realizat progrese'', a indicat Downing Street într-un comunicat.

El a declarat că ''aşteaptă cu nerăbdare rezultatele summitului european'', înainte de a ''prezenta viitoarele etape pentru Regatul Unit, în lumina declaraţiei din 7 septembrie''.

Ameninţarea lui Boris Johnson i-a decepţionat pe europeni, care speră că discuţia de miercuri seară cu preşedinţii CE şi Consiliului European va impulsiona negocierile dintre Bruxelles şi Londra.

Potrivit unui proiect de concluzii consultat de AFP, liderii de stat şi de guvern ar urma să se limiteze la a constata ''cu îngrijorare'' că ''progresele realizate'' în tratative ''nu sunt totuşi suficiente''. De asemenea, liderii UE îl vor invita pe negociatorul-şef Michel Barnier ''să intensifice negocierile'' până la finalul lui octombrie.

Trei subiecte blochează în prezent negocierile: pescuitul, garanţiile solicitate de Londra în materie de concurenţă şi maniera de soluţionare a diferendelor în cadrul viitorului acord.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la peste trei ani şi jumătate după ce a votat pentru Brexit, cu 52% la 48%, într-un referendum desfăşurat în 2016. În prezent este în vigoare o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie, timp în care va continua să aplice normele europene. Dacă Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord asupra relaţiilor viitoare, atunci de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Dosarul climatic va fi de asemenea dezbătut joi seara, UE trebuind să-şi actualizeze până la finalul acestui an obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2030. Comisia Europeană vizează o scădere de 55% în raport cu nivelul din 1990, astfel încât să se atingă ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050. În schimb, Parlamentul European cere o scădere de cel puţin 60%.

A doua zi a summitului UE, vineri, va fi consacrată relaţiilor externe şi crizei sanitare legate de COVID-19.

Polonia, reprezentată de premierul Cehiei la Consiliul European 

Premierul ceh Andrej Babis va reprezenta Polonia la reuniunea de joi şi vineri a Consiliului European, în condiţiile în care liderul guvernului de la Varşovia, Mateusz Morawiecki, se află în continuare în carantină.

Anuţul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt al guvernului polonez, potrivit Reuters.

Morawiecki a intrat de marţi în izolare după ce a intrat în contact cu o persoană infectată cu Covid-19.

Premierul polonez a fost testat negativ până acum.

Polonia a raportat joi, pentru a doua zi consecutiv, un record zilnic de 8.099 de noi cazuri de infectări. Bilanul ajunge astfel la 149.903 şi 3.308 decese.