Anul Superalegerilor în Germania. Ce arată sondajele despre posibilele coaliţii
0
Duminică, în Germania va începe ceea ce numeşte Superwahljahr (Anul Superalegerilor), când vor avea loc alegeri regionale în două landuri, Baden-Württemberg (sediul industriei auto) şi Renania-Palatinat (al fostului cancelar Helmut Kohl). În următoarele luni, până la marile alegeri parlamentare din 26 septembrie, când va fi ales noul cancelar, vor avea loc o serie de alegeri locale, iar unele ar putea decide noua coaliţie.
Mediul politic e volatil în Germania, mai ales după un scandal de mită cu privire la contracte pentru măşti medicale în care au fost implicaţi doi parlamentari conservatori, fiecare din câte un partid al „Uniunii” creştinilor-democraţi de centru-dreapta, şi anume CDU şi CSU (sucursala din Bavaria), astfel că nu se ştie ce surprize pot apărea, relatează Politico.
Calculele convenţionale arată că Uniunea CDU/CSU urmează să intre într-o coaliţie cu Verzii, pentru prima dată la nivel naţional. Potrivit sondajelor, Social-Democraţii, actualii parteneri ai conservatorilor, au trecut pe al treilea loc în preferinţele alegătorilor.
Totuşi nimic nu e bătut în cuie. Scandalul politic declanşat de cei doi parlamentari conservatori, care între timp au demisionat, este potrivit Gittei Connemann, viceliderul grupului parlamentar al creştin-democraţilor, cea mai mare criză de la scandalul finanţării campaniei CDU, care a dus la sfârşitul cancelariei lui Kohl şi începutul erei Merkel.
Investigaţiile continuă şi ar putea ieşi la iveală şi alte dezvăluiri potenţial incomode care să zdruncine Uniunea, în cele şase luni până la alegerile parlamentare.
O altă mare necunoscută este cine va fi port-drapelul Uniunii: liderul CDU, Armin Laschet, sau Markus Söder, liderul CSU. Söder e mai carismatic şi mai popular dar până acum niciun lider CSU nu a câştigat pentru cursa pentru cancelar. O decizie în această privinţă nu se va lua până în luna mai.
Conservatorii intră în campanie şifonaţi dar dacă nu se va întâmpla nimic catastrofal, avansul lor curent în sondaje de 15 procente, pare de nedepăşit şi aproape sigur vor fi la guvernare.
Pe de altă parte, o scădere în sondaje a Uniunii ar putea răsturna calculele, deschizând mai multe opţiuni pentru noi coaliţii, chiar şi pentru Democraţi Liberi liberali care încep să dea semne de viaţă.
Totodată, Verzii s-ar putea alia cu social-democraţii şi cu Die Linke (stânga) dacă Uniunea pierde voturi semnificative până în septembrie.
Partidele trebuie să depăşească un prag electoral de 5% pentru a intra în Parlament. Toate partidele care reuşesc pot intra în coaliţii, posibilitatea fiind deschisă tuturor cu excepţia Alternativei Dreptei (AfD) cu are niciunul din grupurile parlamentare nu vrea să colaboreze.
Sondajele din acest moment stau în felul următor: creştin-democraţii de centru-dreapta ( în jur de 33%), verzii (18%), social-democraţii (16%), democraţii liberi (9%) şi Die Linke (8%).
Coaliţii posibile
Germania are tipuri de coaliţii identificate după culori: „Marea Coaliţie” (actuală, negru - roşu, creştini-democraţi şi sociali-democraţi). „Semafor” (socialişti, liberali -galbeni şi verzi), „Jamaica”(negru, galben şi verde).
Majoritatea observatorilor pariază în acest moment pe o alianţă între creştini-democraţi şi verzi, mai ales că cea curentă între CDU/CSU şi SPD este una uzată după cei aproape zece ani de guvernare comună. Totuşi, matematic, rămâne o opţiune viabilă.
O coaliţie de trei între Verzi, Social-Democraţi şi Die Linke nu are susţinerea necesară, deşi ar putea obţine procentele.
O altă opţiune posibilă, deşi improbabilă ,este o coaliţie între CDU/CSU şi FDP (liberali) - este o combinaţie mai simetrică din punct de vedere ideologic - cele două partide au istoric de guvernare - dar nu se bucură de susţinere.
Care sunt temele de campanie
Dezbaterile interne ale partidelor sunt concentrate pe repornirea economiei după pandemie, chiar dacă Germania nu a fost afectată la fel de mult ca alte ţări europene. Măsurile guvernamentale au atenuat şocul, dar facturile se acumulează şi mulţi nemţi mai economi sunt deja îngrijoraţi cu privire la cum vor fi plătite toate aceste cheltuieli. Deşi economia Germaniei este puternică şi stabilă, se doreşte revenirea la strategia de „0 negru” care se referă la buget echilibrat al împrumuturilor guvernamentale (strategie înscrisă în 2011 în constituţie).
Alte probleme pe agendele politice se referă la pandemia în sine şi accesul populaţiei la vaccinuri până în vară.
Importanţa alegerilor regionale
La prima vedere, buletinele de vot din regiuni rurale precum landul Turingia şi Saxonia-Anhalt nu par să atârne prea mult în balanţă şi să afecteze coaliţia naţională. Totuşi ar fi greşit să fie ignorate, scrie Politico, întrucât ele determină compoziţia Bundesrat, camera superioară a legislativului prin care fiecare din cele 16 landuri are o reprezentare la nivel federal. Guvernele au nevoie de aprobarea Bundesrat-ului pentru a-şi trece legile. Cum anul acesta, vor fi şase alegeri legislative, mizele sunt destul de importante.
În Germania se votează pentru reprezentanţii locali şi pentru partide. Procentajul locurilor din Parlament este determinat de voturile directe pentru partide, dar poate fi influenţat de voturile pentru candidaţii regionali. Numărul minim de locuri în Parlament este de 598, dar acesta poate ajunge la 800 dacă candidaţii regionali au mai multe voturi decât partidul din care fac parte. Totodată, sunt alocate şi locuri de „echilibrare” suplimentare pentru a preveni suprareprezentarea din partea unui singur partid.
Se încarcă comentariile...
