Afacerea Skripal. La nici doi ani de la cel mai mare val de expulzări de „diplomaţi“ din istorie, Moscova îşi întoarce agenţii la post

Afacerea Skripal.
La nici doi ani de la cel mai mare val de expulzări de „diplomaţi“ din istorie,
Moscova îşi întoarce agenţii la post

Ambasada Rusiei la Sarajevo FOTO sarajevo.mid.ru

Moscova depune eforturi să readucă în Balcani un presupus diplomat expulzat din Albania în martie 2018 în contextul escaladării cazului Serghei Skripal, fostul dublu spion otrăvit pe teritoriul britanic cu „noviciok“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fost ataşat militar la Ambasada rusă la Tirana, Vladislav Filippov a fost expulzat din teritoriul albanez la 26 martie 2018, împreună cu un coleg de-al său, Alexei Balaşov.

Cei doi diplomaţi au fost declaraţi persona non grata în Albania, întrucât activităţile lor nu se încadrau în statutul diplomatic, potrivit unei note înmânate ambasadorului rus de către ministrul albanez de Externe.

Acum Moscova încearcă să-l readucă în Balcani pe Filippov, de această dată ca ataşat militar în Bosnia şi Herţegovina, scrie publicaţia locală zurnal.info.

Potrivit sursei citate, autorităţile de la Sarajevo au fost notificate în acest sens încă din iulie, dar refuză să dea curs acestei numiri.

Zurnal.info prezintă un trecut tumultuos în cazul Filippov, scriind despre el că are gradul de colonel în GRU, serviciul militar rus. Acesta a intrat în armată în 1995 şi a avansat până la funcţia de adjunct al comandantului unui regiment de paraşutişti din nordul Caucazului. În perioada 2009 - 2012, a activat ca asistent al ataşatului militar la Ambasada rusă din Macedonia de Nord. Acolo l-a sprijinit deschis pe fostul premier Nikola Gruevski, care nu a făcut nimic semnificativ în procesul de aderarea a ţării sale la UE şi NATO şi a plecat de la guvernare în urma izbucnirii unui vast scandal de corupţie, cu interceptări de opozanţi, jurnalişti, magistraţi etc. În 2014, Filippov a fost trimis ca ataşat militar în Albania. Potrivit serviciilor secrete albaneze, el a călătorit adesea în Bulgaria, unde a avut contacte cu alţi presupuşi diplomaţi ruşi, inclusiv cu cel expulzat recent de Sofia din cauza unor activităţi de spionaj. Pe lângă expulzarea acestui cetăţean rus, Sofia a refuzat să-l accepte pe noul ataşat militar numit de Moscova la misiunea sa diplomatică din Bulgaria. Anterior, la începutul lui septembrie, Sofia arestase un politician bulgar suspectat de spionaj pentru Rusia. Este vorba de Nikolai Malinov, liderul Mişcării Naţionale a Rusofililor. Odată eliberat, Malinov s-a deplasat la Moscova pentru a primi Ordinul Prieteniei chiar din mâna preşedintelui rus Vladimir Putin.

În aceste condiţii, detaşarea lui Filippov la Sarajevo nu este văzută cu ochi buni. Ori Bosnia şi Herţegovina, o confederaţie cu trei etnii constituente - bosniacă, croată şi sârbă -, este un teren sensibil atât pentru Rusia, cât şi pentru NATO. Mai mult, situaţia internă este mereu complicată în această ţară balcanică. La 13 luni după alegeri, Bosnia şi Herţegovina încă are probleme în a avea un premier. Abia marţi, preşedinţia interetnică tripartită a Bosniei şi Herţegovina a convenit asupra nominalizării economistului Zoran Tegeltija, de etnie sârbă, ca premier. Tegeltija a fost propus în urmă cu un an de către membrul sârb al preşedinţiei Bosniei şi Herţegovina, Milorad Dodik, dar membrii bosniac şi croat ai preşedinţiei au întârziat aprobarea pe fondul unor puncte de vedere diferite privind aderarea la NATO. Milorad Dodik a exprimat adesea opinii proruse, deplasându-se la începutul anului chiar şi la Belgrad pentru a-l vedea pe Vladimir Putin.

Cazul Skripal, primul atac cu substanţe chimice pe teritoriul european după Al Doilea Război Mondial, a tensionat puternic relaţiile între Londra şi Moscova.

Fost agent GRU şi colaborator al MI6, Serghei Skripal a fost găsit inconştient, la 4 martie 2018, pe o bancă din oraşul medieval Salisbury. Medicii britanici au conchis că a fost otrăvit cu „noviciok“, un agent neurochimic inventat de sovietici şi moştenit de ruşi.

Acuzată de otrăvirea lui Skripal, Moscova a respins categoric această acuzaţie.

În total, 153 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din 29 de ţări în cazul Skripal, cel mai important val de expulzări de „diplomaţi“ din istorie. Şi România a expulzat un angajat al Ambasadei ruse la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat la acea vreme expulzările drept o „chestiune de securitate naţională“.

Îngrijorările faţă de noi acţiuni agresive ale Moscovei au crescut după anexarea Crimeei, în martie 2014. Pe fondul acestor îngrijorări, deconspirările de spioni ruşi s-au înmulţit, inclusiv în ţările care întreţin în general relaţii bune cu Rusia, cum ar fi Austria, Cehia sau Grecia. Cazuri notorii sunt cele ale lui Mateusz Piskorsky (Polonia) şi Nikolai Malinov (Bulgaria). Naţionalist de stânga şi anti-american, Piskorski transmite idei în interesul regimului Putin şi este promovat intens de canalele de propagandă ale Kremlinului. Relatând cazul său, „The Guardian“ menţionează transferuri importante de bani ruseşti în contul său destinate formării politice. La rândul său, Malinov recunoaşte deschis că este pro-rus. Acum riscă ani grei de închisoare pentru acuzaţia că „s-a pus în slujba unor organizaţii străine pentru a spiona în favoarea lor“.

Însă cea mai sonoră deconspirare în cazul Rusiei provine din Muntenegru. Potrivit procurorului special din Muntenegru, Moscova a încercat să orchestreze o lovitură de stat la 16 octombrie 2016, cu câteva luni înainte de aderarea ţării balcanice la NATO. Rusia a criticat deschis aderarea Muntenegrului la NATO şi a avertizat cu represalii. Totuşi, neagă orice implicare în tentativa de lovitură de stat de la Podgorica. În total, 14 persoane sunt acuzate în acest caz, între care doi cetăţeni ruşi şi doi politicieni muntenegreni pro-ruşi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: