Preşedintele Xi, pe urmele lui Mao INFOGRAFIE

Preşedintele Xi, pe urmele lui Mao INFOGRAFIE

Preşedintele Chinei Xi Jinping, care este şi comandant suprem al Armatei, trece în revistă trupele

Xi Jinping va fi reales preşedinte al Republicii Populare Chineze, în mod formal, astăzi, în cadrul sesiunii plenare anuale a Adunării Naţionale Populare (ANP). Asta după ce, la 25 februarie, Partidul Comunist Chinez (PCC) s-a pronunţat în favoarea ridicării limitei constituţionale de două mandate pentru şeful statului, deschizând astfel calea menţinerii la putere pe viaţă a lui Xi Jinping.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comitetul Central al PCC a propus scoaterea din Constituţia chineză a menţiunii ce prevede că un preşedinte „nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive“' de câte cinci ani fiecare. Preşedintele Xi, ales în 2013, ar urma să părăsească funcţia în 2023. Comitetul a propus, de asemenea, la ca doctrina lui Xi Jinping privind socialismul chinezesc în noua eră să fie introdusă în Constituţie, o onoare rezervată până atunci doar lui Mao Zedong, fondatorul regimului comunist în 1949.

South China Morning Post notează că ”teoretic, Xi n-ar fi trebuit să se bazeze pe titlul de preşedinte. În politica chineză, puterea reală se află în mâinile secretarului general şi preşedintelui Comisiei militare centrale. Însă Xi deţine toate cele trei poziţii”. 
 
Potrivit Wall Stret Journal Xi Jinping "elimină regulile şi normele pe care Deng Xiaoping le-a creat în 1980 tocmai  pentru a preveni o domnie dezastruoasă precum cea a lui Mao. De la venirea la putere, Xi Jinping şi-a înlăturat posibilii competitori, ca parte a războiului său împotriva corupţiei. El a creat în jurul lui un cult al personalităţii apropiat de cel al lui Mao. Recent, şi-a arogat titlul de lider suprem, care nu a fost folosit timp de patruzeci de ani”.

Cu această ocazie, China a anunţat luni că bugetul său militar, al doilea ca mărime din lume după cel al SUA, va fi majorat cu 8,1% în 2018, un ritm de creştere superior anului trecut, relatează AFP.

Această rată de creştere, mai ridicată decât în 2017 (+7%), a fost anunţată de guvern într-un raport dat publicităţii cu puţin timp înainte de deschiderea sesiunii anuale a parlamentului. Fondurile alocate se ridică la 1.107 miliarde de yuani (175 de miliarde de dolari), potrivit acestui raport citit de premierul Li Keqiang.

China a cheltui în 2017 un total de 151 de miliarde dolari pentru armata sa, indică un recent raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), un think tank cu sediul la Londra.

Este de patru ori mai puţin decât Statele Unite (603 miliarde de dolari), dar cu mult peste Arabia Saudită (77 de miliarde), Rusia (61 de miliarde), India (53 de miliarde), Marea Britanie (51 de miliarde) sau Franţa (49 de miliarde de dolari).

Beijingul îşi majorează cheltuielile pentru apărare de peste 30 de ani cu scopul de a reduce avantajul armatelor occidentale. Creşterea anuală a atins aproape 18% la sfârşitul anilor 2000.

În octombrie, preşedintele chinez, Xi Jinping, a cerut armatei să îşi finalizeze modernizarea până în 2035 şi să fie de "clasă mondială" la orizontul anilor 2050.

Averea celor mai bogaţi membri ai Parlamentului chinez a crescut cu o treime în ultimele 12 luni. În consecinţă, nu mai puţin de 102 membri ai Legislativului de la Beijing au o avere de cel puţin un miliard de dolari, potrivit unui raport publicat vineri de revista Hurun, informează AFP.

Între cei aproximativ 5.100 de membri ai Conferinţei consultative politice a poporului chinez (CCPPC), un organ consultativ, şi ai Adunării naţionale populare, se regăsesc 102 miliardari în dolari, adică un număr similar cu cel din 2017.

 153 de delegaţi posedă o avere de peste două miliarde de yuani (255 milioane euro) iar averile lor cumulate se ridică la 650 miliarde de dolari, adică dublu faţă de Produsul Intern Brut al Irlandei. Chiar dacă numărul total al membrilor super-bogaţi ai celor două adunări a scăzut comparativ cu anul trecut, de la 209 la 153, averea lor combinată a crescut cu 18% până la 507 miliarde de dolari.

Cu ocazia acestei sesiuni au fost invitaţi patronul grupului de internet Tencent (Pony Ma), al producătorului de smartphone-uri Xiaomi (Lei Jun) sau al constructorului auto Geely (Li Shufu). 

Printre membrii CCPPC se regăsesc preşedintele dezvoltatorului imobiliar Evergrande (Xu Jiayin), patronul gigantului web Baidu (Robin Li) şi cel al grupului de comerţ electronic JD.com (Liu Qiangdong).

Selectaţi oficial drept delegaţi la nivelul autorităţilor locale, antreprenorii rămân bineveniţi în Parlamentul chinez într-un moment în care Beijingul vrea să reechilibreze economia punând un accent mai mare pe servicii şi noile tehnologii.
 
citeste totul despre: