Grandomania lui Xi. Liderul chinez se proclamă victorios împotriva COVID-19 şi aducătorul unei noi ere. Gândirea sa, declarată „chintesenţa culturii şi sufletului chinezesc”

Xi Jinping la o reuniune a Partidului Comunist Chinez FOTO EPA-EFE

Partidul Comunist Chinez (PCC) a adoptat joi, deloc surprinzător, un text care întăreşte şi mai mult influenţa preşedintelui Xi Jinping.

În cel mai mare secret, cei aproape 400 de membri ai Comitetului Central (CC) al PCC, unic în China, au adoptat o rezoluţie cu privire la „marile reuşite” ale partidului, relatează AFP, potrivit news.ro.

În acest text în stil elogios publicat de agenţia oficială de presă China Nouă se arată că PCC, înfiinţat în 1921 şi care guvernează ţara cu o mână de fier de 72 de ani încoace, a scris „epopeea cea mai magnifică a istoriei naţiunii chineze de peste milenii”.

Într-o ţară în care istoria este folosită în mod tradiţional pentru a legitima puterea, Xi Jinping a profitat de această rezoluţie şi s-a prezentat drept moştenitorul incontestabil al regimului.

De la instalarea sa la putere, la 15 noiembrie 2012, „socialismul chinez a intrat într-o nouă eră”, potrivit unui fragment al rezoluţiei.

„Gândirea” celui mai puternic om de la Beijing „este chintesenţa culturii şi sufletului chinez”, se arată în text.

Prezenţa lui Xi Jinping în „inima” PCC „este de o importanţă decisivă (...) în promovarea procesului istoric al marii prefaceri a naţiunii chineze”.

Xi Jinping este catalogat adesea drept cel mai puternic lider chinez de la fondatorul regimului, Mao Zedong (1949-1976).

În iulie, purtând un costum cu croială Mao, el a sărbătorit în mod solemn, în imensa Piaţă Tiananmen, la Beijing, înfiinţarea PCC.

În acest secol de existenţă, PCC a adoptat până în prezent doar alte două rezoluţii cu privire la istoria sa, de fiecare dată înaintea deschiderii unei noi pagini politice.

Prima, în 1945, a consolidat autoritatea lui Mao Zedong, cu patru ani înaInte de instalarea comuniştilor la putere.

A doua, în 1981, i-a oferit lui Deng Xiaoping, la momentul la care lansa reforme economice, ocazia de a da pagina maoismului, prin recunoaşterea unor „erori” ale „Marelui Cârmaci”, aşa cum a fost supranumit Mai Zedong.

Prin adoptarea acestui al treilea text, Xi Jinping calcă pe urmele iluştrilor săi doi predecesori, cu scopul de a deschide o nouă pagină, în numele său.

După ce a devenit secretar general al PCC în 2012 şi apoi preşedinte al Republicii Populare Chineze în anul următor, Xi Jinping a centralizat în mod neîntrerupt puterea în mâinile sale.

În 2018, el a modificat Constituţia pentru a putea rămâne la conducerea ţării peste limita de două mandate.

„Gândirea” sa a fost înscrisă în Constituţie, la fel ca cea a lui Mao.

Ascensiunea sa a fost dublată de o strângere a şurubului împotriva oricărei forme de contestare, mai ales în Hong Kong şi în regiunea autonomă uigură Xinjiang (nord-vest), cu populaţie majoritar musulmană.

El este de-acum aureolat de „victoria” chineză împotriva noului coronavirus, în pofida faptului că apar în continuare focare în ţara în care a izbucnit pandemia, la sfârşitul lui 2019.

În „conclavul” comunist au avut loc negocieri în culise, cu un an înainte de intrarea în funcţie a unei noi echipe conducătoare, la viitorul Congres PCC.

Nu există vreun dubiu cu privire la o realegerea lui Xi Jinping, în toamna lui 2022, în cel de-al treilea mandat - un lucru fără precedent din era Mao -, în pofida faptului că el a atins limita de vârstă, de 68 de ani, impusă în mod tradiţional liderilor chinezi.

În schimb, mulţi alţii urmează să se pensioneze, inclusiv premierul Li Keqiang.

Comitetul Permanent al Biroului Politic al PCC ar putea, în cadrul Congresului cincinal de anul viitor, să scadă de la şapte la cinci membri, „ceea ce ar creşte şi mai mult autoritatea lui Xi” în cadrul acestui „cenaclu” care deţine în realitate puterea, preconizează politologul disident Wu Qiang.