Reacţia breslei în faţa scrisorii Oanei Stancu: „Solidaritatea oamenilor normali în faţa abjecţiei e reconfortantă“

Reacţia breslei în
faţa scrisorii Oanei Stancu: „Solidaritatea
oamenilor normali în faţa abjecţiei e reconfortantă“

Oana Stancu a adresat o scrisoare fiicei minore a jurnalistului Dan Tătălagă, textul fiind redat şi la Antena 3 FOTO Captură video

Scrisoarea Oanei Stancu către fiica lui Dan Tăpălagă a stârnit reacţii în lanţ, atât din partea Active Watch, cât şi din partea colegilor din presă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valentin Jucan: „Nu se poate să te foloseşti de copil pentru a ataca părintele. Ăsta nu e jurnalism“

Valentin Jucan, membru CNA, a fost unul dintre primii care au reacţionat după ce Antena 3 a difuzat fragmente din scrisoarea Oanei Stancu adresată fiicei minore a jurnalistului Dan Tăpălagă. Textul a fost publicat în „Jurnalul Naţional“, iar fragmente au fost difuzate în repetate rânduri şi pe post. Redăm doar un scurt pasaj din scrisoarea Oanei Stancu: „Întreabă-l (n.r. - pe tatăl ei, Dan Tăpălagă) dacă nu cumva «adunătura asta de zombie» cu ale ei «cupoane de pensie, proteze, bastoane, băşti, căciuli cu urechi, pastile şi reţete compensate» în urmă cu 26 de ani câştiga libertatea pe seama căreia el, tatăl tău, şi-a câştigat pâinea. Întreabă-l dacă adunătura de zombie nu avea atunci chiar vârsta lui de azi: 40 de ani! (...) Îţi doresc ca aceste întrebări să-ţi aducă un tată care să îmbătrânească mai frumos decât trăieşte azi!“.

Membrul CNA a catalogat gestul Oanei Stancu drept „un act de nemernicie“: „Să ajungi să ai nu dispute, ci răfuieli cu un jurnalist sau cu alte persoane, nu contează, prin intermediul copilului minor este un act de nemernicie. Nu se poate să te foloseşti de copil pentru a ataca părintele. Ăsta nu e jurnalism. Nu aş dori să mă pronunţ în legătură cu cuantumul, vă daţi seama că ar trebui să fie o sancţiune severă, dar depinde de cum vor aprecia şi membrii Consiliului şi depinde dacă vor aprecia într-un mod correct“.

Scrisoarea Oanei Stancu se vrea a fi un răspuns la un articol publicat de Dan Tăpălagă, în care jurnalistul vorbea despre publicul prezent la mitingul organizat de Antena 3 în Piaţa Constituţiei. „Vă bateţi joc de amărâţii ăia în ultimul hal cu mascarada voastră (...) Aţi scos sărmanii âia în stradă sperând că veţi pune statul în genunchi cu totul“, a scris jurnalistul în articolul„Mulţumim, Antena 3“. La scurt timp, reprezentanţii Antenei 3 au anunţat că vor înainta o plângere împotriva jurnalistului HotNews la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Tăpălagă a revenit cu lămuriri într-un alt articol, „Antena 3 despre voi, cei de pe net: cretini, imbecili, jivine viermănoase, puţoi şi drogaţi“.

CJI, Active Watch şi Convenţia Organizaţiilor de Media condamnă modul în care Oana Stancu Zamfir a ales să expună un copil într-o dispută publică

Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch şi Convenţia Organizaţiilor de Media condamnă modul în care angajata postului de televiziune Antena 3, Oana Stancu Zamfir, „Jurnalul Naţional“ şi televiziunea Antena 3 au ales să expună un copil într-o dispută publică, în care acesta nu are niciun fel de rol. Organizaţiile semnatare solicită Consiliului Naţional al Audiovizualului să se sesizeze şi să aplice legea. Pe site-ul Active Watch a apărut un text ce prezintă opinia organizaţiei legată de încălcarea normelor jurnalistice care se referă la protecţia copilului.

„Scrisoarea apărută sub semnătura Oanei Stancu Zamfir, publicată de Jurnalul Naţional şi de Antena 3, violează una dintre cele mai sensibile norme ale practicii jurnalismului, protecţia copilului. Autoarea a publicat un text în care se adresează unei minore pe care o identifică explicit şi pe care o foloseşte fără scrupule morale ca intermediar într-o bătălie cu un jurnalist. Din perspectiva eticii profesionale, opţiunea Oanei Stancu Zamfir este incalificabilă, ea, împreună cu instituţiile media care i-au preluat textul, demonstrând că în cultura instituţională în care funcţionează, nu numai respectul pentru valorile profesionale dar nici respectul pentru lege nu au nici o valoare“, se specifică pe site-ul Active Watch.

În opinia membrilor organizaţiei, derapajele media „trebuie sancţionate nu doar de comunitatea profesională şi de autorităţile competente, ci şi de publicul a cărui protecţie este invocată de aceste mass-media“. Asociaţia invită publicul „să dovedească maturitate şi responsabilitate în relaţia cu produsele media pe care le consumă“.

Aceeaşi organizaţie consideră prin expunerea publică a minorului au fost încălcate mai multe legi, printre care Legea nr. 504 (Art. 39) a Audiovizualului care spune că „este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor“, dar şi alte două articole din „Codul de reglementare a conţinutului audiovizual“ în care se precizează că: Art 2. Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului; Art 3. (1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi vieţii sale intime, private şi familiale. (3) Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile.

Jocul de teatru de prost gust al Oanei Stancu în faţa lui Robert Turcescu

Jurnalistul Robert Turcescu a reacţionat la rândul său după ce a citit scrisoarea Oanei Stancu şi a povestit pe Facebook o întâmplare în care a fost implicat alături de angajata postului Antena 3. Turcescu a relatat cum Oana Stancu a apelat la un „joc de teatru de prost gust“ în timpul unui proces în care a început să plângă după ce a povestit cum copilul ei a devenit ţinta ironiilor colegilor de şcoală care „citiseră“ un articol semnat de Robert Turcescu.

„Anul trecut, când Oana Stancu m-a dat în judecată pentru articolul «Famiglia Antenelor, cercetare jurnalistică extinsă» publicat pe turcescu.ro în care arătăm conexiunile Nelu Iordache - Daniel Zamfir - Oana Stancu - Antene, am asistat înmărmurit în instanţă la o scenă halucinantă. Încercând să impresioneze judecătorii, Oana Stancu-Zamfir a izbucnit la un moment dat în plâns relatînd o scenă „sfîşietoare“: zicea că a venit acasă copilul din prima căsătorie al partenerului ei de viaţă, domnul Zamfir, şi a izbucnit în lacrimi pentru că, vezi Doamne, colegii lui de şcoală citiseră articolul subsemnatului (!) şi-şi băteau joc de el spunîndu-i că face parte dintr-o familie de mafioţi. Faza tare era că bietul copil era doar în clasa a... doua! Un puşti, deci, de zece ani. Cred că judecătoarea s-a stăpânit cu greu să nu-i spună Oanei Stancu să înceteze să joace teatru ăla de prost-gust. Cine să creadă că nişte copii de ciclu primar citesc turcescu.ro şi fac conexiuni între cuvîntul „famiglia“ şi afacerile cu iz mafiot ale partenerului de viaţă al Oanei Stancu! Scena mi-a rămas în minte pentru că era greţoasă şi înfiorătoare prin cabotinismul Oanei Stancu. Acum văd că Oana Stancu îi scrie o scrisoare fiicei de zece ani a lui Dan Tapalagă. Vă daţi seama cu ce personaj avem de-a face? Dumnezeule mare... P.S. Oana Stancu a pierdut procesul, evident, şi a achitat şi cheltuielile de judecată“, a scris Robert Turcescu pe contul lui de Facebook. Ulterior, Turcescu a mai scris un alt mesaj în care evidenţiază o greşeală gramaticală din textul Oanei Stancu. „Dragi copii din toată ţara, voi să nu faceţi ca Oana Stancu şi să învăţaţi gramatica limbii române! În textul de mai jos, cuvântul «copii» se scrie cu trei de «i». Dacă nu învăţaţi bine o să ajungeţi să lucraţi la Antena 3“, a mai scris el.

Cristi Pantazi, jurnalist la HotNews, a comentat la rândul lui informaţiile apărute, scriind pe Facebook: „Solidaritatea oamenilor normali în faţa abjecţiei e reconfortantă. E unul dintre puţinele lucruri reconfortante în zilele astea tulburi. Să vedem dacă şi mediul de afaceri înţelege grozăvia situaţiei. E unul dintre acele momente în care ar trebui să-ţi fie ruşine de propiii tăi copii dacă susţii astfel de «scrisori» adresate unui minor“. „Antena 3 a trecut în ultima săptămână toate liniile roşii posibile: morale şi legale. Au zece ani de când au început, acum sunt la apogeu. Rezultatul comportamentelor lor e creşterea unui val de protest uriaş, din care o parte o vedeţi pe Facebook. Ei au în continuare aliaţi şi protectori. Doar că poziţiile lor sunt tot mai şubrede. Cred că de-aici nu mai pot merge decât în jos“, a mai scris el. 

Şi jurnalista „Adevărul“ Ramona Ursu semnează un editorial pe această temă: Dragă Camelia Voiculescu, tatăl tău este un turnător care a furat bani de la stat.

Un gest „în afara oricărui rest de bun simţ“ 

Dragoş Bucurenci, consultant şi trainer de comunicare, a scris pe aceeaşi reţea socială că „ce au făcut Oana Stancu Zamfir şi trustul Intact nu este doar în afara legii, este şi în afara bunei cuviinţe, în afara oricărei urme de decenţă, în afara oricărui rest de bun simţ“. „«Art 3. (1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi vieţii sale intime, private şi familiale. (3) Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile»“, a continuat el exemplificarea. 

„Înainte de a fi politicieni sau jurnalişti ar trebui să fim oameni“ 

Daniel Fenechiu, deputat PND, a transmis la rândul său o poziţie cu privire la  scrisoare Oanei Stancu, în textul intitulat „Ziua tristă în care un jurnalist a depăşit o limită de netrecut“. Acesta scrie că „înainte de a fi politicieni sau jurnalişti ar trebui să fim oameni“ şi că în războiul total nu ar trebui să fie folosiţi copiii cu nume şi prenume. Mai jos, textul lui Daniel Fenechiu.

„Sunt momente în care lupta politică, purtată pe toate fronturile, reuşeste să radicalizeze jurnaliştii, mai mult decât pe politicieni. Sunt momente în care normele deontologice - ce expresie golită de sens, zilele astea - sunt suspendate pentru a face loc războiului total. Şi sunt momente în care uităm că înainte de a fi politicieni sau jurnalişti ar trebui să fim oameni. Cu sensibilităţi, emoţii şi sentimente. La fel ca şi adversarii noştri. 

Despre atacul la persoana s-au scris râuri de texte. Despre încălcarea dreptului la intimitate s-a dezbătut constant, în ultimele două decenii, fără a stabili, dincolo de litera legii, unde se termină libertatea de exprimare şi unde începe viaţa privată. Cu toate acestea, mai sensibili sau, dimpotrivă, mai căliţi în confruntările politice, cu toţii am înţeles - sau ne-am dorit să credem că am înţeles - că exista o limită de netrecut. Familia. În paginile revistei Romania mare, ani la rând, pseudonime cu identitatea cunoscută, au semnat pamflete vitriolante la adresa copiilor, soţilor, părinţilor sau bunicilor (pentru norocoşii care înca-i mai aveau alături) adversarilor politici. Dar celebra revistă de pamflet a ramas întotdeauna o insulă de fărădelege într-o presă care şi-a impus, de voie sau de nevoie (căci înca mai există art. 26 din Constiţutia României, care protejeaza viaţa intimă, familială şi privată), anumite standarde. 

E firesc să asistăm la o confruntare a orgoliilor. Jurnaliştii cu notorietate sunt de multe ori mai influenţi ca formatori de opinie decât unii politicieni ascunşi pe lista partidului. De foarte multe ori, jurnaliştii au contribuit mai mult la consolidarea statului român, în forma sa democratică şi modernă, atât câtă este, decăt politicienii aleşi în funcţii de decizie. E firesc, deci, că răfuiala unor nume grele din presa românească să fie un subiect în sine. Şi este, chiar daca de (prea) multe ori numele angajatorului a devenit un argument mai important decât însăşi publicistica jurnalistului.

Însă e total nefiresc ca printre atacurile din interiorul breslei sa fie invocat, fie şi în treacăt, numele unui copil. E nefiresc şi condamnabil, nu pentru ca jurnaliştii ar trebui practice autocenzura bunului simţ (singura forma de «cenzură» acceptată în democraţie), ci pentru că semnatarul unui astfel de text este cetăţean al statului român, iar în acest stat român - de drept, sau nu, în funcţie de tabăra politică asumată - Constituţia trebui să fie sfântă. Chiar şi pentru cei care, prin propria prestaţie, demonstrează ca nu au nimic sfânt.

Nu ştiu dacă membrii CNA ar trebui să sancţioneze televiziunea care difuzează ostentativ ştirea în care numele unui copil de zece ani este adus în discuţie doar pentru că părintele său a decis să aibă o opinie, corectă sau nu. Nu ştiu dacă o amendă, indiferent de sumă, ar putea repara răul produs. Nu stiu daca o luare de atitudine administrativă mai poate întoarce lucrurile în matca lor firească, sub această limită de netrecut care, regretabil, a fost totuşi trecută.

Dar ştiu - ca deputat, avocat şi cândva ziarist, poate într-o altă epocă a jurnalismului - că presa românească nu merită să poarte, începînd de azi, stigmatul razboiului total. Al războiului în care copiii, cu nume şi prenume, sunt folosiţi pentru a lovi în parinţi.

Din această perspectivă, gestul Oanei Stancu de a adresa o scrisoare publică fiicei lui Dan Tapalagă este incalificabil... La fel şi acţiunea Antenei 3 de a mediatiza, ostentativ şi de neînţeles, un demers care nu face cinste nici autoarei şi nici televiziunii la care lucrează aceasta“, scrie Daniel Fenechiu în textul intitulat „Ziua tristă în care un jurnalist a depăşit o limită de netrecut“.  

Dan Tăpălagă s-a arătat impresionat de solidaritatea colegilor săi şi a scris pe Facebook: „Vă mulţumesc mult, de data asta ca părinte. Sunt copleşit şi emoţionat de solidaritatea voastră“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările