INTERVIU EXCLUSIV Patricia Kaas: „Nu e deloc uşor să fii femeie în industria asta, dar după 30 de ani nu simt că mai trebuie să demonstrez ceva celor din jur“

INTERVIU EXCLUSIV Patricia Kaas: „Nu e deloc uşor să fii femeie în industria asta, dar după 30 de ani nu simt că mai trebuie să demonstrez ceva celor din jur“

Patricia Kaas

Cântăreaţa franceză Patricia Kaas, în vârstă de 50 de ani, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul“ despre piesele cu mesaje puternice de pe cel mai recent album al său, despre ce simte când priveşte înapoi la cele trei decenii de carieră şi a dezvăluit de ce îi place atât de mult să cânte pentru publicul din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu timbrul ei inconfundabil, uşor gutural, Patricia Kaas m-a salutat de la celălalt capăt al firului - „Bonjour! Bonjour!“ - şi mi-a povestit despre noul său album care dezvăluie femeia în care s-a transformat, despre piesele în care spune poveşti despre homosexualitate şi piedicile de care se lovesc femeile, despre ce înseamnă pentru un artist o carieră de peste 30 de ani, dar şi despre ce o inspiră şi ce simte când închide ochii şi cântă în faţa a zeci de mii de oameni.
 

La patru ani distanţă de la ultimul său concert în ţara noastră, Patricia Kaas şi-a programat două întâlniri cu fanii români: pe 24 iunie, la Sala Palatului din Bucureşti, şi pe 26 iunie, în Parcul Rozelor din Timişoara. „Vreau să vă propun un spectacol care seamănă cu mine, cea de acum“, spune Patricia Kaas despre concertele din România. Biletele pentru concertul de la Bucureşti sunt disponibile la preţurile de 120, 150, 200, 250 şi 300 lei. Pentru Timişoara, biletele costă 80, 120, 160, 200, 240 şi 300 lei. 

Artista franceză îşi va promova albumul omonim, al zecelea din cariera sa, apărut în 2016, informează organizatorii, Events. „Patricia Kaas“ este prima colecţie de melodii originale lansate de artistă în ultimii 13 ani. Discul include 13 piese, în nota melancolică specifică artistei: „Nu sunt tristă, ci melancolică. Când îţi pierzi mama la vârsta de 20 de ani, iar tatăl tău moare la scurt timp după, melancolia face parte din viaţa ta.“

„Adevărul“: Recent, aţi declarat că vă doriţi ca show-urile din România să fie exact ca dumneavoastră, pentru că şi noul album dezvăluie femeia care sunteţi astăzi. Cum v-aţi schimbat? 
Patricia Kaas: Sunt diferită în primul rând pentru că timpul pur şi simplu a trecut peste mine. Apoi, ultimii zece ani au fost plini de emoţii de tot felul, s-au întâmplat foarte multe lucruri în viaţa mea şi am avut nevoie de ajutor. Acum mă simt mult mai bine din punct de vedere psihic, mă privesc cu alţi ochi, sunt mult mai încrezătoare în mine. Este un nou start în viaţa mea, atât ca femeie, cât şi ca artist. Noul meu album reflectă toate alegerile mele, modul în care gândesc şi felul în care fac muzică. Mă simt mult mai liberă, viaţa îmi pare mult mai uşoară, poate şi pentru că după 30 de ani de carieră nu mai simt că trebuie să demonstrez nimic celor din jur, poate doar mie. Nu-mi doresc decât să fiu fericită şi împăcată cu mine. În mod clar văd viaţa cu alţi ochi, totul e diferit pentru mine acum. 
 
Sunteţi în industria muzicii de trei decenii. Ce sentimente trăiţi când priviţi în urmă?
Sunt mândră pentru că am făcut o mulţime de lucruri. E grozav pentru că nu sunt foarte mulţi artişti francezi care au reuşit să aibă o asemenea carieră. Sigur că am şi mici regrete, toată lumea are, dar cred că regretele te ajută să evoluezi. Dacă m-ar întreba cineva ce aş face dacă mi s-ar oferi şansa să o iau de la capăt, i-aş răspunde că ori aş schimba totul, ori nu aş schimba absolut nimic. Ori aş face totul complet diferit, ori aş face totul exact la fel. 
 
În una dintre piesele de pe noul album vorbiţi despre homosexualitate. Speraţi ca muzica dvs. şi dvs. ca personalitate să puteţi schimba viziunea celor care refuză drepturile egale pentru persoanele gay?
Titlul piesei, „Refuge“, este chiar numele unui loc din Paris unde homosexualii sunt găzduiţi când familiile lor nu îi acceptă. Sunt foarte surprinsă că astfel de comportamente încă există în anul 2017, e foarte ciudat să vezi că oamenii încă nu sunt capabili să accepte homosexualitatea. Nu ştiu dacă muzica mea poate ajuta, dar măcar îi poate convinge pe oameni să aibă curajul de a vorbi deschis despre acest subiect. Muzica este foarte importantă, când cânţi astfel de cântece oferi speranţă şi îi încurajezi pe oameni să abordeze aceste subiecte considerate încă delicate. 
 
 
Într-o altă piesă, „Adele“, cântaţi despre cum femeile trebuie să lupte mai mult decât bărbaţii pentru a se impune în societate. Dumneavoastră aţi simţit vreodată că trebuie să munciţi mai mult decât un bărbat pentru a obţine ceea ce vă doriţi? 
Da. Nu este deloc uşor să fii femeie în această industrie, cel puţin din experienţa mea de viaţă. De regulă oamenii îşi pun tot felul de întrebări, dacă eşti suficient de puternică, dacă eşti suficient de capabilă să faci anumite lucruri. Întotdeauna oamenii te privesc puţin ciudat. Dar sunt sigură că aceste lucruri se întâmplă şi în alte domenii, nu doar în showbiz. Ce mi-a plăcut la această piesă, dincolo de linia melodică, au fost versurile, pentru că a fost pentru prima dată când am simţit că pot oferi un sfat unei tinere, unei adolescente, un lucru pe care nu l-am mai făcut înainte. În plus, această melodie m-a făcut să-mi dau seama că mi-aş fi dorit foarte tare să o ţin pe mama mea de mână mai multă vreme în timpul adolescenţei mele, să păşesc alături de ea în această lume, unde nu este foarte uşor să reuşeşti. „Adele“ este piesa mea preferată de pe acest album. 
 
Ce vă inspiră să continuaţi? Ce simţiţi când cântaţi în faţa oamenilor?
Iubesc să fiu pe scenă, acesta este şi motivul pentru care turneele mele sunt uneori foarte lungi. Sigur că sunt foarte încântată şi când intru în studioul de înregistrări şi lucrez la noi cântece, dar pentru mine realitatea este pe scenă. Nimic nu este fals pe scenă. Oamenii cumpără bilete pentru a te vedea şi asculta, vor să se simtă bine, să împartă cu tine, cel de pe scenă, momente de fericire. Asta este realitatea. Este minunat să vezi că poţi să oferi bucurie şi uneori chiar şi tristeţe atâtor oameni. Şi tristeţea poate fi frumoasă, poate atunci când îţi aminteşti momente mai dificile din viaţa ta, dar peste care ai fost capabil să treci şi acum reprezintă lecţii de viaţă, te-au îmbogăţit ca om. Pentru mine este foarte important să împărtăşesc cu oamenii momente unice. Simt această complicitate dintre mine şi public, care mi-a fost fidel atâţia ani la rând. Totul e foarte simplu, chiar dacă scena este mare, nu contează decât că eşti liber în acele momente şi împarţi acest sentiment de libertate cu oamenii care au venit să te asculte şi să te vadă. 
 
 
 
Aţi cântat de multe ori în România, ce vă face să reveniţi?
Iubesc atmosfera din România, întotdeauna este una dintre cele mai plăcute opriri din turneele mele. Publicul român este minunat, oamenii sunt calzi, fericiţi şi foarte expansivi. Mereu mă simt cu adevărat binevenită. 
 
Care este mesjaul dvs. pentru oameni în aceste vremuri tulburi?
E dificil, pentru că întotdeauna este uşor să rosteşti câteva cuvinte, dar apoi se întâmplă o tragedie şi acele vorbe nu mai au niciun sens. Viaţa merge înainte, asta e sigur. Niciodată nu va fi ca înainte, pentru că întotdeauna vom rămâne cu urme după anumite întâmplări. Ar trebui să încercăm să ne bucurăm de viaţă, să ne trăim fiecare clipă şi să ne simţim liberi, măcar în mintea noastră. Nu-mi place îndemnul „nu-ţi fie frică!“. Tuturor ne este frică într-un fel sau altul şi este absolut normal să simţim acest lucru. Sigur că nu trebuie să ne baricadăm în case, trebuie să ieşim şi să ne trăim viaţa. Poate că ar fi mai bine dacă ne-am pune mai puţine întrebări şi ne-am permite să trăim mai mult şi mai liber. 
 
Ce vă face să vă ridicaţi din pat şi să începeţi o nouă zi?
Sincer? Sunt unele zile în care aş prefera să rămân în pat. (Râde) Sunt zile în care nu ştiu ce să fac, dar sunt destul de rare, pentru că în cea mai mare parte a timpului sunt pe drumuri, mereu prin hoteluri, mereu în concerte. Îmi place însă să cunosc oameni noi, să învăţ lucruri noi. Uneori oamenii din jurul meu îmi spun: «Bucură-te de viaţă, pentru că ea zboară imediat», dar eu mă bucur de viaţă şi dacă doar stau în pat şi mă uit la televizor, mă bucur de viaţă şi când beau o ceaşcă de cafea în pat, şi aceste lucruri mi se par moduri în care te poţi bucura de viaţă. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările