Savanţii închisorilor. Gigi Becali, comparat cu Churchill sau Sfântul Augustin de un profesor care i-a semnat lucrarea din detenţie
0
Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a solicitat explicaţii din partea a două cadre didactice care au dat recomandări deţinuţilor Gigi Becali şi Floricică Gheorghe. Pavel a atestat că Becali posedă abilităţi de realizare a unor lucrări ştiinţifice şi menţionează că lucrările biografice ale acestuia se încadrează în categoria „Memoriilor” lui Winston Churchill ori „Confesiunilor” Sf. Augustin.
Explicaţiile au fost solicitate conf. dr. Monica Ardeleanu şi conf. dr. Dan Pavel pentru recomandările date deţinuţilor George Becali şi Gheorghe Floricică, fostul viceprimar al Sectorului 6 al Capitalei care a fost condamnat în 2015 la 5 ani de închisoare cu executare.
În urma răspunsurilor primite din partea celor doi, comisia a constatat că Dan Pavel (fost consilier al lui Becali şi preşedinte executiv al partidului acestuia, PNG) a făcut recomandarea pe lucrarea lui Gigi Becali fără a implica în vreun fel Universitatea Bucureşti, în timp ce Monica Ardeleanu a trimis recomandarea sa cu antetul Universităţii Bucureşti, aceasta fiind prodecan.
În raportul Comisiei de Etică se mai menţionează că ambii profesori „i-au cunoscut personal şi de multă vreme pe cei doi deţinuţi” şi că cele două cadre didactice nu au încălcat vreo reglementare legală.
Potrivit documentului publicat pe site-ul unibuc.ro, Dan Pavel ar fi subliniat faptul că Gigi Becali putea să scrie lucrări din mai multe domenii: ştiinţe politice, istorie, studiul mentalităţilor unor invidivizi şi grupuri aflate în tranziţia către democraţiei, capitalism şi statul de drept.
În plus, „explicaţiile primite de la dl. conf.dr. Dan Pavel insistă pe ideea că lucrările biografice avându-l pe dl. Gheorghe Becali ca protagonist sunt relevante ştiinţific pentru că ar aparţine tipologic categoriei «Memoriilor» lui Winston Churchill ori «Confesiunilor» Sf. Augustin”.
Comisia a atras atenţia că cei doi conferenţiari au adus prejudicii de imagine Universităţii: „Motivată de faptul că îi cunoşteau personal pe cei doi deţinuţi, uşurinţa cu care au dat recomandări plasează cele două cadre didactice într-o situaţie producătoare de prejudicii aduse imaginii Universităţii Bucureşti”
Reprezentanţii Comisiei de Etică spun că explicaţiile oferite de cele două cadre didactice sunt „nesatisfăcătoare” şi şi-au exprimat opinia că numai cei care au publicat cărţi ştiinţifice înainte de detenţie pot face asta şi când sunt privaţi de libertate.
Comisia a solicitat aceste explicaţii după ce Ministerul Educaţiei le-a cerut public universităţilor să analizeze circumstanţele în care cadrele didactice universitare au dat recomandări deţinuţilor atestând abilităţile acestora de realizare a unor lucrări ştiinţifice în timpul detenţiei. Beneficiul de care se bucurau aceştia era de reducere a pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare lucrare publicată.
Punct de Vedere Comisia de Etică
Peste 330 de lucrări ştiinţifice au fost scrise în 2015 în penitenciare
La începutul anului, ministrul Raluca Prună declara că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publicate de deţinuţi, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privinţă.
Ea a precizat că, din 2007 şi până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România a fost o lucrare scrisă pe an, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 - şase, 2013 - 11, 2014 - 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.
Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, „pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate".
Literatura de puşcărie şi adepţii săi
Curentul literar din puşcărie a luat avânt în ultimii doi ani, după ce nenumărate VIP-uri au ajuns în spatele gratiilor, condamnate mai ales în dosare de corupţie. Noii veniţi au văzut imediat potenţialul lucrărilor ştiinţifice scrise în închisoare.
Deşi nu mai scriseseră în viaţa lor o carte, ba chiar arătându-şi ori de câte ori au avut ocazia dispreţul faţă de munca intelectuală, zeci de vedete ajunse vremelnic în puşcărie au fost lovite de febra scrisului. Literatura de puşcărie are numai adepţi unul şi unul: Gigi Becali, Ioan Niculae, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, George Copos, Dinel Staicu, fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica etc.
Cei mai mulţi dintre „savanţii puşcăriilor“ cu pretenţii de erudiţi, au ajuns la performanţe imposibil de atins de adevăratul mediu academic: zeci de cărţi scrise şi publicate în doar câteva zile.
Caracterul ştiinţific al lucrărilor a fost girat de profesori şi conferenţiari universitari. Pe listă se regăsesc nume la fel de grele ca cele ale deţinuţilor-scriitori: ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sociologul Dan Dungaciu sau politologul Dan Pavel.
Pe aceeaşi temă:
Cătălin Voicu, salvat de puşcărie cu ajutorul Monitorului Oficial
Expoziţie la Biblioteca Naţională. Cărţile deţinuţilor au ajuns de râsul lumii
Se încarcă comentariile...
