Rectorul Universităţii de Medicină din Târgu Mureş: Certificatul de la BAC ce atestă nivelul de competenţă lingvistică în română „nu întotdeauna este dublat de o situaţie reală”

Rectorul Universităţii de Medicină din Târgu Mureş: Certificatul de la BAC ce atestă nivelul de competenţă lingvistică în română „nu întotdeauna este dublat de o situaţie reală”

FOTO: Arhivă

Metodologia stabilită de Ministerul Educaţiei pentru admiterea la studii universitare „trebuie să rămână aşa cum este, pentru că ordinul de ministru care aprobă metodologia nu este imperativ pentru universităţi, ci doar oferă un cadru legal, iar fiecare universitate ştie foarte bine ce se întâmplă în propria sa zonă şi va lua deciziile cele mai înţelepte”, a declarat rectorul Universităţii de Medicină din Târgu Mureş.

„La modul real există, în acest moment, tineri aparţinând minorităţilor care, deşi sunt absolvenţi de liceu cu examen dat la Limba română, au dificultăţi reale în a comunica şi în a se exprima în limba română, astfel încât existenţa unui document care confirmă aceste abilităţi [certificatul de la Bacalaureat care atestă nivelul de competenţă lingvistică – n.red.] nu întotdeauna este dublat şi de o situaţie reală“, acuză rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, confrom edupedu.ro

Rectorul a făcut referire la primul examen de Bacalaureat – proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – susţinut inclusiv de tinerii aparţinând minorităţilor naţionale. Poate că, în ultima vreme, dacă analizăm puţin statisticile din Covasna şi Harghita, se vede foarte clar că continuă să fie o problemă pentru elevii de acolo trecerea probei de Limba română şi a Bacalaureatului în general“, a afirmat rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş.

Acesta a declarat că nu a schimbat modalitatea de admitere la facultate, în urma solicitării Avocatului Poporului, dar că nici nu avea de ce pentru că nu organizează examen de limbă română la admitere. „Eu nu am făcut nicio schimbare la universitate în acest sens, pentru că noi, practic, avem mecanismele de reglaj pe perioada studiilor. La Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş studenţii maghiari fac activităţile practice în română, deşi examenele le dau în limba maghiară. Dar acest melanj între cele două activităţi didactice asigură, la final, cunoaşterea de către studenţi a limbii române. Nu vom face aceste modificări, pentru că avem aceste mecanisme în timpul facultăţii“, a afirmat Azamfirei.

„Am avut situaţii în care tineri maghiari cu părinţii în România au aplicat la universitate la programul cu predare în limba maghiară şi au avut dificultăţi mari în a face faţă cursurilor în limba română. Ei au avut nevoie să facă practica în română. Acolo unde un student maghiar nu cunoştea anumite detalii în română, colegii noştri le traduceau în limba maghiara. Se întâmplă asta dintotdeauna, de când eram eu student“, a susţinut rectorul.

Acesta a declarat că, „la admitere, fiecare candidat indiferent de liceul terminat poate opta să dea examen în limba maghiară, chiar şi dacă noi nu avem un program numai în limba maghiară. Noi am rezolvat problema natural, de foarte multă vreme: candidatul dă examen de admitere în ce limbă vrea. La Nutriţie, unde am program numai în română, un maghiar poate să dea examenul de admitere în limba maghiară, dar va face facultatea în română integral“.

Întrebat de ce nu a creat un program numai în limba maghiară, aşa cum secţia cere de zeci de ani şi în contextul în care universitatea a creat deja o linie în limba engleză, rectorul Azamfirei a declarat că “este o legătură artificial creată între facultatea în limba engleză care are doar aplicabilitate administrativă. (…) Studenţii noştri internaţionali au cursuri de limbă română pe care le încep chiar în anul I”.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca o facultate în limbă maghiară să aibă, la fel ca cea în engleză, cursuri de română chiar din anul I, Leonard Azamfirei a declarat  că diferenţa este că „colegii maghiari sunt studenţi români, care vor profesa în România măcar teoretic, în timp ce studenţii internaţionali vor profesa în ţările din care provin. Eu zic că e o mare diferenţă”.

„Păstrarea identităţii culturale a minorităţii e foarte importantă şi trebuie făcută, pentru că reprezintă o valoare pentru români; la fel şi nevoia de cunoaştere a limbii române, care trebuie privită tehnic: e un argument suplimentar pentru a face performanţă în profesia pentru care te pregăteşti. Una nu o exclude pe cealaltă. Am colegi maghiari care vorbesc impecabil în ambele limbi şi acesta e dezideratul: să vorbească ambele limbi, păstrând integral ceea ce reprezintă identitatea lor culturală şi lingvistică“, a susţinut Azamfirei.

„Înclin să cred că acest ordin al Ministerului are aplicabilitate pentru potenţialii candidaţi care vin din alte ţări, dar din familii originare din România. La admiterea la facultate, ei se încadrează la românii de pretutindeni. E foarte probabil ca un copil ai căror părinţi au plecat din România cu 20 de ani în urmă să nu aibă suficiente abilităţi în română, să aplice pe aceste locuri, dar în mod real să nu poată să studieze direct în limba română“, a afirmat Azamfirei.

În ceea ce priveşte modul în care învaţă în preuniversitar limba română copiii aparţinând minorităţilor naţionale, rectorul UMF Târgu Mureş a declarat că este ineficientă menţinerea unui număr fix de ore de română pentru toţi elevii minoritari, fără a lua în calcul comunitatea din care provin şi posibilitatea reală a lor de a vorbi limba română în afara familiei, pe stradă, cu colegii.

„Nu putem spune că un număr fix de ore de limba română este suficient pentru toţi elevii, indiferent de mediul din care provin. Este o mare diferenţă între maghiarul din oraşele mari, care interacţionează frecvent în afara familiei cu limba română“, şi copiii din satele sau oraşele izolate, unde nu aud nici măcar la magazin limba română, a continuat Azamfirei.

Amintim că Universitatea de Medicină din Târgu Mureş este cunoscută pentru tensiunile dintre linia română şi cea maghiară, care s-au intensificat în momentul în care conducerea a anunţat că înfiinţează facultate în limba engleză. Linia maghiară din universitate, care cere de zeci de ani înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară, a acuzat partea română de sfidare a comunităţii maghiare. În urmă cu un an, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a fuzionat cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş, prin contopirea acesteia din urmă sub umbrela Universităţii de Medicină, ceea ce a făcut ca procentul studenţilor şi al profesorilor maghiari din instituţie să scadă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: