Rectorii nu susţin desfiinţarea CNATDCU: „CNR este organismul cel mai interesat în progresul şi dezvoltarea învăţământului superior românesc“

Rectorii nu susţin desfiinţarea CNATDCU: 

„CNR este
organismul cel mai interesat în progresul şi dezvoltarea 

învăţământului superior românesc“

Inquam Photos / Octav Ganea

Consiliul Naţional al Rectorilor propune o dezbatere la nivelul senatelor universitare cu privire la organizarea unui referendum referitor la necesitatea stabilirii unui cadru legal care sa permită acordarea titlului de doctor la nivelul universităţii - similar cu universitatile europene.

„CNR este preocupat constant de toate temele de interes pentru învăţământul superior şi analizează cu foarte mare atenţie propunerile membrilor săi care reprezintă 74 de universităţi acreditate din România. 
 
În contextul în care dezbaterile din mediul academic au adus în atenţie nevoia de flexibilizare a procesului de obţinere a titlului de doctor, în sensul în care întregul proces să fie asumat de acestea, CNR propune o dezbatere la nivelul senatelor universitare cu privire la organizarea unui referendum referitor la necesitatea stabilirii unui cadru legal care sa permita acordarea titlului de doctor la nivelul universităţii - similar cu universitatile europene”, a informat CNR, precizând că nu are atribuţii de reglementare, dar are, conform statutului sau, atributul de a fundamenta si propune Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) soluţii de eficientizare a legislaţiei. 
 
„Credem in dialogul constructiv in aceeaşi măsura in care conştientizam faptul ca MEC, Guvernul şi Parlamentul României sunt factorii decizionali asupra cadrului legal. De aceea, ideea vehiculata in media, conform căreia CNR are un "plan secret” de desfiinţare a CNATDCU este neconformă cu realitatea, fie şi din simplul motiv ca CNR nu are prerogativa legală de a realiza acest lucru. CNR nu are şi nu poate avea planuri secrete”, menţionează CNR.
 
Potrivit acestora, în cadrul CNR discuţiile se desfăşoară după caz, în cadrul reuniunilor plenare, la care sunt invitate să participe toate instituţiile cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv organizaţiile reprezentative ale studenţilor şi cadrelor didactice, sau în cadrul Biroului Permanent, în care sunt reprezentate 19 universităţi.
 
„Toate dezbaterile sau deciziile adoptate în cadrul BP sunt ulterior aduse la cunoştinţa membrilor CNR, în cadrul întâlnirilor periodice sau în format virtual. CNR informează cu regularitate opinia publică, prin intermediul rezoluţiilor sau comunicatelor de presă. 
 
Pe de alta parte însă, CNR are obligaţia de a promova către autorităţi soluţii concrete de perfecţionare continua a învăţământului superior dar şi de a fi “gardianul” respectării principiului autonomiei universitare”, susţine CNR.
 
Redăm în continuare informarea CNR:
 
Studiile doctorale reprezintă ciclul III al studiilor universitare, în conformitate cu principiile instituite de procesul Bologna, in care România este parte. Diploma de licenţă, precum şi cea de masterat sunt acordate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, în condiţiile legii, care îşi asumă întreaga responsabilitate pentru pregătirea specialiştilor la aceste niveluri.
 
Şi pregătirea studenţilor doctoranzi cade exclusiv în sarcina instituţiilor de învăţământ superior ! Astfel, intrebarea pe care o propunem pentru a fi adresată universităţilor este: “Sunteţi de acord ca titlurile de doctor să fie acordate de universităţi, fără a mai fi necesar un Ordin de Ministru?”
 
De asemenea,  CNR propune iniţierea unui proces de consultare internă la nivelul fiecărei universităţi, prin referendum, cu privire la oportunitatea şi necesitatea acordarii atestatului de abilitare la nivelul universităţii. Criteriile ce ar urma a fi propuse de comisiile de specialitate CNATDCU trebuie să fie diferenţiate pe domenii şi ancorate în realitatea specifica fiecărui domeniu.
 
Astfel, valorile indicatorilor scientometrici ce setează pragurile minimale aferente criteriilor se solicita a fi egale cu media plus o abatere standard a valorilor indicatorilor pe domeniul reglementat de comisie, conform ultimei raportări pentru Platforma ANS, fără a depăşi valoarea cuantilei 0,9 din eşantionul statistic corespunzător domeniului.
 
Întrebarea pe care o propunem pentru a fi adresată comunităţilor universitare este: “Sunteţi de acord ca atestatele de abilitare să fie acordate de universităţi?”
 
Prin referendum comunitatea universitară stabileşte modul de desemnare a conducerii. Referendumul este un proces deschis, democratic, care da dreptul cadrelor didactice universitare, cercetătorilor şi studenţilor  de a-şi manifesta opţiuni, constituindu-se intr-un mecanism democratic şi firesc intr-un stat de drept. Deci, cu atât mai mult, universitatile/senatele universitare au legitimitatea deciziei cu privire la organizarea consultării propriilor comunităţi academice. 
 
CNR consideră că dezbaterile sunt esenţa democraţiei, consolidează principiile şi întăresc prin legitimitate deciziile autorităţilor.
 
CNR apreciază ca orice opinie pro sau contra propunerilor puse in discuţie sunt in egala măsura importante, pentru ca numai in acest mod se poate realiza o creştere a calităţii învăţământului românesc, intr-un mediu democratic, garantat de Constituţia României.
 
Ne delimităm însă de orice opinie care promovează îngrădirea autonomiei universitare, a principiilor democratice si a libertăţii de exprimare!
 
Descentralizarea catre universitati s-ar putea face in paralel cu atribuirea către CNATDCU  a rolului de monitorizare / audit extern periodic. De asemenea, aceasta schimbare, dacă va fi dorita de universitati, va trebui insotita de o regandire a arhitecturii invatamantului superior/cercetarii din România.
 
Constituţia României garantează autonomia universitară, principiu cu un conţinut vast, în special cu privire la individualizarea rolului de ,furnizor de educaţie”.
 
Universităţile româneşti au reprezentat dintotdeauna veritabili piloni în fundamentarea unor principii civice sănătoase de funcţionare a societăţii româneşti şi a statului român, motiv pentru care consideram oportun şi necesar să întărim acest rol, fără de care sistemul  de educaţie nu ar fi pe deplin adaptat realităţilor sociale. Provocarea adaptării unui sistem la procese de schimbare care se desfăşoară într-un ritm alert generează nevoia de dezbatere, impunând ca adaptarea sa fie novatoare si să rezoneze cu transformările sociale şi economice existente.
 
Prin urmare, universităţile au în aceeaşi măsură şi dreptul şi obligaţia de a propune reconfigurări ale cadrului normativ  cu menirea de a organiza procesul de formare pe care-l desfăşoară. Universităţile  au obligaţia legală şi morală de a desfăşura acest referendum sub auspiciile principiului asumării răspunderii publice într-un mod obiectiv.
 
CNR va iniţia şi continua un amplu proces de dezbateri publice cu  mediul academic şi factorii interesaţi, centrate pe nevoia de inovare şi reconfigurare a arhitecturii  învăţământului superior, fiind convinşi de valoarea rezultata din aceste dezbateri şi de importanta identificării soluţiilor optime şi necesare pentru a răspunde provocărilor prezente şi viitoare.
 
Pentru a asigura stabilitatea, eficienţa şi legitimitatea cadrului legal, atragem atenţia că acesta nu poate şi nu trebuie să fie stabilit prin ignorarea celor vizaţi, celor care trebuie să îl pună în practică, şi în consecinţă reafirmăm rolul pe care CNR trebuie să îl aibă în ceea ce priveşte învăţământul superior din România.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: