To do list pentru primarii aleşi: pentru o cultură a tragerii de mânecă, nu a datului din umeri

Avem primari. În afară de locurile cu probleme, unde încă se aşteaptă decizii ale BEC, comunităţile şi-au primit straiele în culori de partid, ca urmare a exercitării dreptului de vot de către cetăţeni.

Ştim cum vor arată consiliile locale şi putem anticipa care vor fi majorităţile. În dimensiunea continuităţii, regăsim acei primari care au fost realeşi, întrucât cetăţenii au crezut în promisiunea sustenabilităţii proiectelor deja începute, în ciuda faptului că foarte mulţi dintre aceştia nu au realizat ceva notabil în mandatul/mandatele precedent/e. Cu atât mai mult, nu au realizat mai nimic notabil pentru educaţie, implicarea autorităţilor publice în dezvoltarea microsistemelor educaţionale fiind firavă la nivel comunitar. În cealaltă dimensiune, regăsim primari de Şcoală nouă, cum este Dominic Fritz, care şi-au câştigat mandatul şi au detronat baronaşi locali cu ştate vechi, promiţând un alt tip de administraţie.

Personal, nu cred în eliberatori şi în oameni noi, dar apreciez un program de guvernare locală consistent şi realizat în mod onest, cinstit. Înţeleg că pe umerii acestor primari-noi se află responsabilitatea votului-speranţă, dar în cele ce urmează nu vreau să vorbesc despre această apreciere care favorizează dubla măsură. Cred şi îmi doresc ca toţi primarii care au fost aleşi duminică să conştientizeze cât de important este să investeşti în Educaţie, că aşa cum arată şcoala, o să arate mâine ţara & tot arsenalul de lozinci cu care ne-am obişnuit şi care trebuie să devină realitate în următoarele săptămâni.

Aşa cum este stipulat în Legea educaţiei naţionale, autoritatea publică locală (Primăria, Consiliul Local) are atribuţii importante în cee ace priveşte administrarea şcolilor din respective unitate administrativ-teritorială. Cu alte cuvinte, aleşii locali pot aloca fonduri suplimentare pentru dezvoltarea spaţiilor şcolare, pot transfera spaţii noi către unitatea de învăţământ preuniversitar, sunt obligaţi să acorde burse şi resurse financiare, prin finanţarea complementară. Nu pot să intervină în procesul educaţional (nu pot modifica programa şcolară, de exemplu, nu pot interveni pe arhitectura curriculară sau pe îmbunătăţirea metodelor de predare), aşa că cine v-a promis acest lucru în campanie, să ştiţi că v-a minţit.

Totuşi, ce cred eu că ar trebui să îşi asume un primar ales pentru primele sale 100 de zile de (nou) mandat? Câteva măsuri concrete, chirurgicale:

-        Să monitorizeze starea şcolilor, ca urmare a redeschiderii acestora în 14 septembrie 2020, printr-un proces sub forma unui audit, să dispună de alocarea de resurse suplimentare, într-un mod echitabil, din bugetul local pentru dotarea cu materiale igienico-sanitare şi resurse informatice pentru cadrele didactice care predau sincron;

-        Să operaţionalizeze un mecanism simplu, dar eficient, prin care sunt monitorizate prezenţele reprezentanţilor Primarului/Consiliului Local în Consiliile de Administraţie ale şcolilor şi să iniţieze un proiect de hotărâre de Consiliu Local privind sancţionarea acestor consilieri locali, care nu participă la întrunirile CA din şcolile repartizate. Poate fi un sistem de sancţionare formal sau politic;

-        Să trimită o circulară în toate şcolile din comunitate, în care să stipuleze faptul că actuala administraţie nu va tolera colectarea fondului clasei/fondului şcolii şi că orice abatere de la lege va fi sancţionată, inclusiv prin eliberarea din funcţie a directorului (toţi directorii de şcoală i se subordonează, deci poate);

-        Să operaţionalizeze un mecanism simplu, dar eficient (poate fi chiar şi o adresă de e-mail instituţională) prin care orice elev, profesori şi părinte poate să transmit sesizări cu privire la situaţia administrativă a şcolilor (de exemplu, nu există săpun şi hârtie la toaleta şcolii, iar personalul administrativ afirmă că resursele sunt epuizate);

-        Să ia măsuri concrete pentru aplicarea Legii 194/2019, cum ar fi asigurarea finanţării necesare pentru asigurarea echipamentelor necesare pentru colectarea selectivă şi ecologizare în acele spaţii şcolare;

-        Creionarea unui plan pentru absorbirea unor fonduri europene pentru modernizarea unităţilor de învăţământ, în sensul creşterii gradului de incluziune. O şcoală cu adevărat incluzivă nu este doar o şcoală cu o rampă în faţa clădirii, iar pentru a construe o şcoală cu adevărat incluzivă este nevoie de bani. Mulţi bani;

-        Nu în ultimul rând, primarii aleşi trebuie să iniţieze un proiect de hotărâre a Consiliului Local, prin care să reglementeze acordarea burselor în respectiva comunitate, având în vedere faptul că la ora actuala, 70% dintre primării nu acordă burse (un drept legitim al elevului în România, stat social definit prin Constituţie). Recomand consultarea acestei hărţi interactive pentru a vedea dacă în comunitatea ta se acordă burse (pentru că dacă nu, te îndemn să te adresezi primarului, să îl petiţionezi din prima sa zi de mandat şi să îţi reiei dreptul): https://www.romaniacurata.ro/burse/

Elevi din întreaga ţară, este momentul să conştientizaţi nevoia implicării voastre în comunităţi. Este esenţial să vă cunoaşteţi drepturile şi să luptaţi pentru ele, pentru a vă asigura că acele promisiuni regăsite în programele lor electorale se transpun în măsuri concrete, care să aibă ca efect direct creşterea calităţii vieţii de şcolar. Pentru părinţi am un singur mesaj – este momentul să conştientizaţi că plătind fondul şcolii, sunteţi părtaşi la cea mai mizeră practică a şcolii româneşti. Denuntaţi fenomenul de îndată şi solicitaţi administraţiei publice locale să implementeze măsuri ferme. Analog, este timpul ca directorii şcolilor să comunice şi să încurajeze parteneriatul între unitatea de învăţământ preuniversitar şi administraţia publică locală, dat fiind rolul esenţial al celei din urmă în administrarea şcolii. Miza nu mai este câştigarea de voturi, poate doar la nivel înalt, în perspectiva alegerilor parlamentare, ci operaţionalizarea administraţiei publice locale în beneficiul cetăţenilor. Şi cetăţeni sunt şi elevii, ăia care da, nu au avut drept să vă voteze, dar al căror viitor nu merită tranzacţionat. De către nimeni.