Că pandemia a afectat şcoala am tot vorbit în ultimul an. Însă cum sunt tinerii romani când e vorba de viitorul lor educaţional? Că tot se apropie examenele finale (Evalurea Naţională şi Bacalaureatul). Care sunt nevoile, dorinţe, erorile în orientarea şcolară. Cum poţi afla cel mai bine aceste răspunsuri decât direct de la ei. Opinii ale specialiştilor/experţilor am tot auzit.

Cum tinerii îşi petrec mare parte din zi în mediul online, în aprilie 2021 am elaborat un chestionar online care a cuprins întâi întrebări privind vârsta, sexul, mediul de provenienţă şi nivelul educaţional. L-am revizuit după primele 10 răspunsuri. Pentru a păstra confidenţialitatea, dar şi pentru a încuraja sinceritatea răspunsurilor, nu am solicitat nicio dată de identificare (nume, prenume, adresă de email, etc.) şi am încercat să nu includ nicio întrebare fără relevanţă. Întrebările au vizat atât categoria elevilor de liceu, a studenţilor, dar au putut răspunde şi cei care au absolvit recent studiile universitare, cei care au trecut prin sistemul educaţional (aşa cum le-am prezentat în informare).

În total la cele 40 de întrebări au răspuns 567 tineri (166 băieţi şi 401 fete, vârsta medie de 20,9 ani). Dintre aceştia, 386 încă sunt studenţi, cei mai mulţi la inginerie (86), apoi studenţi la ştiinţe sociale (53), studenţi la economie, business sau management (50), medicină (46), drept şi ştiinţe juridice (41), literatură şi limbi străine (17), dar şi studenţi la informatică (13) şi pe ultimele locuri studenţi la jurnalism (7) şi trei studenţi la arte. Mi-a plăcut că şi artiştii au răspuns.

În ceea ce priveşte alegerea liceului, cei mai mulţi dintre respondenţi, (73,2%) au declarat că a fost decizia lor, însă au fost şi tineri care au declarat că nu şi-au dorit acest liceu, însă nu au avut de ales (probabil datorită mediilor scăzute?) într-un procent de peste 10% (10,4%).

I-am întrebat dacă alegerea domeniului de studiu coincide cu ceea ce părinţii tăi vor să facă? 

Un procent ridicat de 40% dintre tineri consideră că părinţii lor au alte dorinţe, că ceea ce ei au ales nu coincide cu ceea ce părinţii vor pentru ei. Ne dăm seama că deşi aparent părinţii spun în multe cazuri „îl las să facă ce vrea el, nu mă bag” totuşi în 40% din cazuri ei şi-ar dori altceva. Că exercită o influenţă este altceva. 

Dacă ai susţine acum admitere ai avea aceeaşi opţiune?

Peste 25% dintre tineri, adică unul din patru tineri nu ar avea aceeaşi opţiune. Am putea concluziona că unul din patru tineri şi-au ales greşit liceul/facultatea şi ar trebui să ne dea de gândit dacă nu este totuşi un regret declarat de prea mulţi. În continuare, 22,4% se gândesc să-şi schimbe domeniul de studiu sau de activitate.

I-am întrebat De ce crezi că tinerii îşi aleg greşit cariera? şi am primit următoarele răspunsuri:

  1. nu-şi cunosc personalitatea şi interesele (39,5%)
  2. nu sunt suficient de bine informaţi (30,7%)
  3. nu primesc suficient sprijin (12,5%)
  4. sunt influenţaţi (12,5%)

Ce înseamnă viitorul pentru tine?

 Aici am inclus mai multe întrebări. La prima întrebare Eşti hotărât, convins şi lămurit cu privire la obiectivele tale de carieră? doar 66.7% au răspuns afirmativ.

Tinerii sunt indecişi cu privire la viitorul lor în proporţie de 42,3% şi mai mult (67,5%) au declarat că le este teamă de viitor (67,5%).

Ca opţiune de viitor, plecarea din Romania a fost considerată de aproape 40% dintre tineri fie că era vorba de studii sau de un loc de muncă. Acest rezultat ar trebui iarăşi să ne îngrijoreze.

Sunt de părere că educaţia superioară din România nu te pregăteşte suficient pentru viaţa reală: Da - 66,1%.

Cred că iniţiativele antreprenoriale ale tinerilor ar trebui încurajate încă de pe băncile şcolii, fiecare idee de business să fie susţinută: Da - 93,8%.

Ai apelat vreodată la ajutor profesional pentru alegerea carierei (ex consilier educaţional/psiholog)? Da - 25%.

Şi restul? Nu au apelat că nu şi-au dorit, că nu au la îndemână un psiholog şcolar sau că pur şi simplu nu suntem obişnuiţi cu serviciile de consiliere şi orientare. Incă un motiv că domnul Ministru Campeanu ar putea susţine accesul şi creşterea numărului psihologilor şcolari. Sunt convins că dacă am fi avut un procent mult mai ridicat de elevi care au apelat la consiliere educaţională (nu 25%, poate 75%, 85%) am fi avut mai puţini tineri dezamăgiţi de opţiunea lor.

Aproape 90% dintre tineri sunt de părere că învăţământul actual nu le oferă suficiente cunoştinţe şi abilităţi pentru a alege corect cariera. Asta chiar a durut. 

Cu privire la vârsta potrivită pentru a se gândi un tânăr la alegerea carierei, aici au fost rezultate diferite. De exemplu, cei mai mulţi (47,1%) au spus că de la 16 ani, însă în mod plăcut surprins am constatat că unii tineri au considerat vârsta de 14 ani sau chiar înainte de 14 ani. Au fost peste 9% dintre tineri care au considerat această vârstă oportună pentru a se preocupa de carieră. 

Am rugat tinerii la finalul chestionarului să trimită sugestiile şi recomandările lor către colegi de aceeaşi vârstă care sunt indecişi. Au fost sute de răspunsuri, prezint cinci, restul au fost publicate într-un volum la Editura Universitară.

1) Eu personal i-aş recomanda unui tânăr indecis să îşi ia puţin timp pentru el (un an) şi să îşi analizeze propriile viziuni si interese. Poate călători sau poate să îşi ia un job. În timp ce începe să îşi cunoască mai bine propria persoană, va observa că perspectivele sale vor deveni mai clare, iar asta înseamnă că va avea mai multe şanse de a alege o opţiune potrivită pentru el. Propun acest lucru pentru a nu pierde ani pe băncile unei facultăţi/instituţii care nu îl impulsionează pe tânăr să se autodezvolte şi să devină cea mai bună varianta a lui.

2) Recomandarea mea ar fi să se implice la cât mai multe activităţi extraşcolare, voluntariate sau procese instructiv educative sub forma de tabără. Eu personal am început două facultăţi şi de abia la a treia ştiu pe ce drum trebuie să merg.

3) Vorbeşte cu cineva care activează în domeniul respectiv. Roagă-l să-ţi explice cât de mult despre ceea ce face. Ideal ar fi dacă ai putea merge câteva zile cu el la locul de muncă să vezi ce face. Vorbeşte cu un cineva care studiază la instituţia unde vrei să mergi. Cel mai util ar fi cu un absolvent recent, pe care să-l poţi întreba atât despre parcursul studiilor cât şi despre relevanţa lor în activitatea la locul de muncă.

4) O pasiune nu se găseşte pur şi simplu, ci se construieşte. Fiecare tânăr trebuie să experimenteze mai multe domenii în primii 2-3 ani de liceu, pentru ca apoi să poate lua o decizie potrivită.

5) I-aş recomanda să se întrebe dacă ar putea lucra pe gratis în domeniul ales. Astfel poate realiza dacă într-adevăr i-ar plăcea ceea ce vrea să facă sau nu.