Traseul de la şcoală la meserie, la capătul căruia patronii se plâng de lipsa de mesteşugari

Traseul
de la şcoală la meserie, la capătul căruia patronii se plâng de lipsa de mesteşugari

Cea mai cunoscută şcoală profesională, de altfel şi singura cu personalitate juridică din România, este Şcoala Profesională Germană Kronstadt,din Braşov         FOTO MARIAN ILIESCU

Dezvoltarea învăţământului profesional în România se poate face îndeplinind două condiţii esenţiale: în primul rând, trebuie ca, într-un timp relativ scurt, percepţia majorităţii părinţilor, dar şi a elevilor să se schimbe în ceea ce priveşte şcolile profesionale. În al doilea rând, firmele trebuie să se implice, să realizeze că investiţia, în formarea, încă de pe băncile şcolii, este soluţia pentru a avea personal calificat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel puţin asta spun specialiştii din Ministerul Educaţiei, consilierul Stelian Fedorca şi inspectorul de specialitate Felicia Săndulescu, dar şi reprezentanţii firmelor care deja au investit masiv în şcolile profesionale din Braşov şi Satu Mare.

Aceştia au participat săptămâna aceasta la o dezbatere organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană pe această temă, încercând să pună pe agenda publică necesitatea revitalizării învăţământului profesional.

Cea mai cunoscută şcoală profesională, de altfel şi singura cu personalitate juridică din România, este Şcoala Profesională Germană Kronstadt,din Braşov, care a fost inaugurată anul trecut şi unde aproximativ 130 de elevi învaţă, în prezent, mecanică auto.

În rest, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, există 1.050 de clase profesionale, în 481 de unităţi şcolare, în principal licee tehnologice.

La Kronstadt sunt 11 companii care lucrează cu şcoala şi care oferă burse de 200 de lei copiilor, transport, cazare şi masă gratuită, pe lângă bursa de la stat, care este tot de 200 de lei. Stelian Fedorca spune că bursele acestea sunt acordate de Ministerul Educaţiei tocmai pentru a-i motiva pe elevi să se înscrie la profesională şi să lucreze.

Firmele nu oferă neapărat din start burse, unii angajatori preferă să aştepte câteva luni pentru a vedea cine rămâne şi cine alege să plece, fiindcă vor să-i păstreze pe cei mai buni ucenici şi pe aceia îi răsplătesc.

FIRMELE NU GĂSESC MESERIAŞI

„Selecţia noastră este riguroasă, presupune un test şi un interviu realizat de către companii. Scopul şcolii noastre este să le oferim absolvenţilor un loc în societate, unde pot să se dezvolte cel mai bine. Ei trebuie să aibă rezultatele cele mai bune în domeniul practic, nu doar în cel teoretic“, a explicat, la Adevărul Live, Ramona Ţiţeiu, directoarea Şcolii Profesionale Germane Kronstadt.

În prezent, pentru 48 de ocupaţii căutate pe piaţa muncii nu se oferă pregătire în şcolile profesionale şi tehnologice sau postliceale din România. În schimb, se pregătesc elevi în învăţământul vocaţional pentru alte 20 de ocupaţii care nu mai sunt cerute de angajatori în prezent. Aceasta este concluzia Raportului privind corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii, realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul proiectului „Catalizatori pentru formare profesională“, prezentat marţi în cadrul unei conferinţe.

Un exemplu în acest sens l-a dat Dan Brumboiu, directorul general de la firma Polipol din Satu-Mare, unde se fabrică mobilă, şi unde vin copii de la licee tehnologice pentru practică printr-un program special al companiei, care este în mare căutare de tapiţeri, tâmplari şi alţi meseriaşi pe care nu i-a găsit în zonă.

„Pe cei pe care i-am luat de pe piaţa muncii a trebuit să-i introducem direct în programe de reformare profesională în principal fiindcă nu existau oameni care să ştie să folosească tehnologia pe care o avem în fabrică. Este o mare problemă cu mâna de lucrucalificată în România, fie tehnologia cu care vin investitorii este de ultimă generaţie şi nimeni nu ştie cum să o opereze, fie nu există meseriaşi deloc. Astfel că singurul mod prin care putem să avem o forţă de muncă pregătită special pentru nevoile firmei este dacă noi, compania, investim în educaţia lor profesională“, a explicat Brumboiu.

La rândul său, Uwe Kando, directorul Centrului de formare profesională Schaeffler din Braşov, parte din echipa care a pus bazele Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, spune că problema cea mai mare a angajatorilor este lipsa de personal calificat care să ştie să opereze maşinăriile aduse din Germania, în valoare de sute de mii şi milioane de euro.

SISTEM DUAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI ÎN FACULTATE

Una dintre principalele trăsături ale sistemului dual de învăţământ este că, în principiu, elevii fac jumătate teorie şi jumătate practică la firme.

Din păcate, ce avem noi în România nu este sistemul dual din Germania, care este considerat cel mai bun din Europa. La ei există până şi facultăţi care funcţionează astfel, la noi nu, spune Stelian Fedorca. Brumboiu a studiat în Germania la facultate, în München, în sistem dual, şi spune că acolo după un an de teorie se intră direct în fabrică timp de şase luni şi că la sfârşitul studiilor se observă o diferenţă mare între tinerii care au terminat o facultate pe filiala teoretică şi cei care au terminat o facultate profesională.

„Este vorba de o diferenţă de abordare a locului de muncă, sunt tineri de 22 de ani care au deja experienţă de muncă, care ştiu «cum miroase» într-o fabrică, spunem noi“, a explicat Brumboiu.

Inspectorul de specialitate Felicia Săndulescu spune că există posibilităţi de modificare sau de adaptare a programei şcolii profesionale după cerinţele de pe piaţa muncii. De asemenea, ea a mai menţionat că profesorii ar trebui şi ei să colaboreze cu firmele, să meargă în centrele de producţie şi să vadă ce se întâmplă acolo, altfel ei rămân canalizaţi numai pe partea teoretică.

20.000 DE LOCURI ANUL ACESTA

Pentru anul şcolar 2013-2014, Ministerul Educaţiei a pus la bătaie 20.000 de locuri la profesională, dintre care 12.500 au fost ocupate până în prezent, potrivit inspectorului Felicia Săndulescu. Ea a explicat cum funcţionează sistemul dual din şcoala profesională, care există în România, însă nu este destul de răspândit.

„Învăţământul profesional durează doi ani (clasele a X-a şi a XI-a), după care elevii pot opta să continue cu studiile la zi sau la seral, în cazul în care aleg să se angajeze după profesională. În primul an de profesională se fac 40% practică şi 60% teorie, iar în anul doi se studiază teorie în proporţie de 25% din anul şcolar şi restul de 75% este practică“, a explicat ea.

Aici trebuie menţionat anunţul făcut recent de Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a declarat că, din 2014, elevii vor putea intra la şcoala profesională începând din clasa a IX-a, nu din a X-a, unde vor învăţa timp de trei ani, în loc de doi. De asemenea, el a mai vorbit despre posibilitatea ca, din 2015, toţi cei care iau mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională să nu mai poată intra la liceu, ci la profesională.

Şcoala profesională, pe scurt

În prezent, în învăţământul profesional pot intra elevii care sunt înscrişi în clasa a X-a, indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire, potrivit site-ului Ministerului Educaţiei alegetidrumul.ro. Pot accede, de asemenea, elevii care au promovat cel puţin clasa a IX-a de liceu, dar care şi-au abandonat ulterior studiile, precum şi elevi din seriile anterioare care au finalizat şcoala de arte şi meserii.

Prima etapă a înscrierilor se desfăşoară în luna mai, însă mai există alte două etape, în iunie şi la finele lunii august, pentru cei care vor să schimbe alegerea iniţială sau au lipsit la prima etapă.

Finalitatea unui astfel de program de studiu constă în dobândirea unui certificat de calificare profesională, cu care absolvenţii se pot angaja imediat după terminarea studiilor, în România şi în Uniunea Europeană. De asemenea, absolvenţii primesc certificatul de absolvire a învăţământului obligatoriu, care le permite să continue studiile în învăţământul liceal, din clasa a XI-a.

Examenul de certificare a calificării profesionale este organizat de şcoala pentru care au optat, împreună cu operatorii economici sau instituţiile publice partenere ale unităţii de învăţământ, la sediul lor şi folosind echipamentele acestora, sub monitorizarea inspectoratelor şcolare.

 

Citeşte şi:

TABEL Cât de ruptă e şcoala profesională de piaţa muncii

Cele mai multe meserii pentru care sunt pregătiţi elevii în învăţământul profesional din România nu sunt căutate de angajatori. În schimb, pentru specializările cerute, sistemul nu oferă calificare.

STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire

Un student din cinci nu-şi găseşte un job după licenţă. Un studiu realizat în premieră la UBB Cluj-Napoca arată care sunt specializările de unde studenţii s-au angajat imediat după absolvire.

Cei mai doriţi angajatori în 2013. Unde speră să îşi înceapă cariera tinerii absolvenţi români

Tinerii absolvenţi sunt chestionaţi anual cu privire la angajatorul visurilor lor de către institutul de cercetare Trendence. Ediţia din 2013 a barometrului a adus câteva schimbări interesante: băncile, deşi încă pe primele locuri, şi-au pierdut mult din atractivitate, în timp ce marii retaileri sunt angajatori mai interesanţi decât în 2012 pentru studenţii români.

Marea Britanie, Germania şi Norvegia, printre ţările care au locuri de muncă pentru români

Asistenţii sociali, inginerii, geologii şi bucătarii din România care vor să lucreze în alte ţări din Uniunea Europeană au disponibile, prin reţeaua Eures, locuri de muncă în ţări printre care Marea Britanie, Irlanda, Germania, Norvegia şi Finlanda.

Criza a dublat numărul şomerilor în unele judeţe

Cele mai recente semnale de pe piaţa muncii arată o îmbunătăţire în privinţa angajărilor, dar situaţia nu este deloc îmbucurătoare dacă privim în ansamblu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: