Recensământul elevilor şi profesorilor care nu au laptopuri sau tablete

Ministerul Educaţiei a dat termen până luni şcolilor din ţară să raporteze situaţia elevilor şi profesorilor care nu au un suport digital pentru continuarea cursurilor online, o măsură salutată de experţii din sistem, care subliniază necesitatea de a învăţa din lecţiile impuse de această pandemie

Şcolile şi inspectoratele din ţară au avut termen până astăzi pentru a realiza o centralizare cu privire la situaţia elevilor şi profesorilor care nu au un suport digital, tablete, telefoane smart, laptopuri sau calculatoare, pentru a continua procesul de predare online. Potrivit adresei emise de Ministerul Educaţiei la începutul săptămânii trecute, fiecare unitate de învăţământ trebuia să introducă în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, adică baza de date a sistemului de educaţie de la noi, datele referitoare la elevii şi cadrele didactice ce dispun de suportul digital pentru desfăşurarea cursurilor online. 

„La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, întreaga responsabilitate privind corectitudinea şi exactitatea datelor înregistrate în aplicaţia informatică revine directorului unităţii de învăţământ, iar la nivelul inspectoratelor şcolare această responsabilitate revine inspectorului şcolar general”, se arată în document.

10% din profesori ar avea nevoie de un laptop sau de o tabletă

Acţiunea ministerului vine după ce, printr-un ordin de ministru emis în 24 aprilie, cursurile online au devenit obligatorii, iar conducerile şcolilor trebuie să monitorizeze desfăşurarea acestora. Ba chiar, în acelaşi ordin, se specifica faptul că părinţii sunt obligaţi să le asigure elevilor tehnologia necesară participării la cursurile online, şcolile putând da laptopuri în custodie părinţilor. „Cursurile online trebuie să continue până la finalizarea anului şcolar şi trebuie să oferim şanse egale tuturor copiilor. E clar că sunt zone defavorizate, profesori şi elevi care nu au acces la device-uri ca să poată organiza lecţiile online şi atunci sunt nevoiţi să ţină altfel legătura cu părinţii şi elevii. Acum, ministerul identifică care este necesarul, obiectivul fiind ca în termenul cel mai scurt să pună la dispoziţia persoanelor în cauză infrastructura necesară. Vorbim de un procent de circa 10% în rândul profesorilor. Nu atât numărul acestora e important, grav este că avem o astfel de situaţie, însă nu puteam avea pretenţii absurde ca ceea ce nu s-a făcut vreme de 30 de ani să fie rezolvat într-o lună. Sperăm ca cei care au putere de decizie să înveţe lecţiile acestui moment, astfel încât o posibilă revenire a acestui virus să ne prindă mult mai bine pregătiţi. Trebuie salutat efortul multor profesori şi elevi care, chiar şi în condiţiile lipsei unei infrastructuri digitale cum au alte ţări în Educaţie, au reuşit să continue procesul de predare. Mulţi profesori, cu vârste mai înaintate care poate nu au ţinut pasul cu toate aplicaţiile online, au dovedit o deschidere extraordinară către acest nou sistem de predare. Cred că pe viitor, mai ales pentru învăţământul preuniversitar, va trebui să avem o legislaţie care să permită o îmbinare între forma clasică de predare cu cea online. Acesta e un bun prilej pentru ca sistemul nostru să facă nişte paşi importanţi înainte. De altfel, se fac eforturi ca toţi profesorii să beneficieze de cursuri pregătitoare pentru predarea online”, a declarat Marius Nistor, preşedintele sindicatului profesorilor FSE Spiru Haret.

Se fac cursuri pentru profesori pentru a se familiariza cu predarea online, astfel încât să fie cât de cât pregătiţi la toamnă. Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Părinţilor

Este nevoie de o altă programă 

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Părinţilor, susţine că ministerul are deja sursele de finanţare  pentru a oferi echipamentele digitale celor care nu le au şi a face posibilă astfel desfăşurarea cursurilor online pentru toţi elevii, însă subliniază că va fi nevoie de o altă programă şi de un alt format pentru aceste cursuri. „Pentru finalul acestui an nu mai este timp. Mai e o lună şi se termină anul, şcoala e închisă, cursurile, chiar dacă sunt obligatorii, sunt de formă, materia care nu s-a făcut se recuperează anul şcolar viitor, nu se pune problema ca cei care nu au avut acces să piardă. Nu trebuie să criticăm acum faptul că nu toată lumea are laptopuri. Oricum orele online vor trebui să se desfăşoare după alt format, ora de 50 de minute nu se compară cu ora în online, e o diferenţă de la cer la pământ, iar ministerul şi inspectoratele au transmis că orele online ar trebui să se încadreze într-o durată de circa 30 de minute. Deja se fac cursuri pentru profesori pentru a se familiariza cu predarea online, astfel încât să fie cât de cât pregătiţi la toamnă, dar este nevoie de o schimbare şi de programă. Ne confruntăm cu o situaţie deosebită, şi trebuie să acceptăm că vor exista aceste compromisuri, pentru că oricum niciodată şcoala în mediul virtual nu se va compara cu şcoala faţă în faţă”, a declarat acesta.