Elevii ar putea ajunge în bănci abia la 1 octombrie. Ludovic Orban, detalii despre un scenariu avansat de epidemiologi

Elevii ar putea ajunge în bănci abia la 1 octombrie. Ludovic Orban, detalii despre un scenariu avansat de epidemiologi

Premierul Ludovic Orban. magine: Inquam Photos

Elevii ar putea să meargă la şcoală, fizic, începând cu data de 1 octombrie, iar până atunci să facă lecţii online – este scenariul pe care o parte dintre medicii epidemiologi şi cei infecţionişti consultaţi de autorităţi îl susţin pentru începerea în siguranţă a noului an şcolar. Informaţia a fost confirmată de premierul Ludovic Orban.

Premierul a fost întrebat de jurnalişti, vineri, dacă autorităţile iau în calcul amânarea reîntoarcerii elevilor la şcoală până la data de 1 octombrie.

„Au fost discuţii pe tema asta, există puncte de vedere exprimate de specialişti, în special de medici – epidemiologi, infecţionişti – care spun că atât profesorii, cât şi copiii într-un procent foarte mare revin din concedii (n.r. – respectiv vacanţe), că pe anchetele epidemiologice o mare parte dintre cei infectaţi au spus că au fost în concediu sau într-un weekend într-o deplasare de concediu şi s-a discutat acest lucru (n.r. – amânarea începerii  anului şcolar până la 1 octombrie). Încă nu s-a luat o decizie în acest sens. În mod evident, vom anunţa în timp util dacă se va lua o decizie. Deocamdată sunt nişte opinii care au fost exprimate”, a declarat Ludovic Orban.ţ

Elevii, aşteptaţi la cursuri pe 14 septembrie

Elevii sunt aşteptaţi la cursuri pe 14 septembrie, însă pandemia de coronavirus ridică probleme legate de igienă, mai ales în şcolile lipsite de apă curentă şi toalete civilizate.

Ultimele statistici ale Ministerului Educaţiei arată că, în România sunt 1.180 de şcoli care funcţionează cu grupuri sanitare necorespunzătoare şi circa 3.500 de clădiri pentru care autorizaţia sanitară lipseşte.

Această autorizaţie nu a fost acordată, în principal, pentru că în respectivele clădiri nu există apă curentă, încălzirea se face cu sobe care emit noxe şi toaletele sunt amplasate în exterior.

Recent, Ministerrul Sănătăţii a relaxat condiţiile în care poate fi obţinută autorizaţia sanitară de funcţionare, simultan cu asigurările date de autorităţi că vor fi amplasate containere sanitare care vor rezolva problema.

Întrebat cât de oportună este redeschiderea şcolilor cu toaletă în curte în condiţii de pandemie, prof.dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase a dat următorul răspuns: „Eu nu ştiu dacă mai există asemenea şcoli, sper că nu mai există! Dacă ele mai există, autorităţile locale ce au făcut în toţi anii aceştia? Dacă au dormit şi nici nu s-au mobilizat primăvara şi vara aceasta, ar trebui să se apuce de urgenţă să construiască toalete în incintă. Că nu e un capăt de ţară să faci o toaletă dacă există în zona respectivă canalizare.” 

Fiecare şcoală trebuie să se adapteze

Potrivit specialistului, în orice şcoală se pot face instalaţii improvizate de apă cu un rezervor de apă, un lighenuş săpunul şi spălatul pe mâini. „Problema nu este asta, ci transmiterea pe cale respiratorie care este cea mai frecventă şi care se produce cel mai uşor. Spălatul pe mâini poate fi înlocuit cu eventualele dezinfectante acolo unde există aşa ceva. Fiecare şcoală se adaptează în funcţie de condiţiile locale. Autorităţile trebuie să contribuie şi ele, şcoala contribuie şi ea cât poate, mai contribuie şi părinţii în aşa fel încât lucrurile să se desfăşoare cât mai bine. Iar o parte din aceste lucruri probabil că se vor rezolva pe parcurs. Văzând ce lipseşte şi ce nu este conform. Adică, văzând şi făcând.”

Problema se pune între a nu educa copiii din aceste zone sau a-i lăsa să fie educaţi cu aceste riscuri legate de şcoală, mai spune universitarul. 

Cât priveşte alte măsuri sanitare care să prevină infecţia cu SARS-CoV-2, specialistul a adăpugat: „Măsura triajului copiilor care se făcea la fiecare început de an şcolar este o măsură importantă, dar oferă informaţii referitoare la ce se întâmplă în ziua respectivă, nu şi în cea următoare. Deci, important este ca acest triaj epidemiologic să fie permanent şi la părinţi, şi la cadrele didactice. Adică, să nu fie acea indiferenţă: părintele să nu zică, a, eşti bolnav, ia du-te tu la şcoală, cadrul didactic să nu se facă că nu observă.”

Soluţie: măşti din material textil

Referitor la purtatul măştilor o soluţie ar putea fi cumpărarea celor din material textil care se pot spăla şi călca. „Şi asta ar fi o soluţie. Nu cred că autorităţile pot să asigure măştile pentru că ar trebui să existe şi o logistică: să vină maşini, să le ia din depozite, să le distribuie, nu e uşor de făcut. Exact aşa se face logistica pentru vaccinare. Cel mai bine ar fi ca dacă părinţii care pot să le asigure măscuţă copiilor, să se ducă cu măscuţa la şcoală, să fie cumva subvenţionate cât de cât, cu vouchere cumpărate de la farmacie. Măscuţele ar trebui schimbate în fiecare zi. Adică, 20 de zile pe lună. Măscuţele şi distanţarea fizică sunt foarte importante. Şi apoi vine spălatul pe mâini. Şi o distanţare de o jumătate de metru şi un metru contează.  Şi evitarea aglomerării: nu făcute grupuri care să stea de vorbă fără mască, faţă în faţă.  Adică acele lucruri care fac ca virusul – ca orice virus respirator – să se răspândească foarte uşor”, a mai spus universitarul.

Depinde de noi toţi, de educaţia pe care o avem, de conştiinţa pe care o avem ca virusul să fie ţinut sub control.

„După deschiderea şcolilor se va vedea ce se va întâmpla şi, în funcţie de cum vor evolua lucrurile,  măsurile luate pot fi reformulate, adaptate, mai restricţionate sau mai relaxate, în funcţie de ce se întâmplă. Pentru că trebbuie să te gândeşti: ce pui în faţă? Sănătatea? Educaţia? Aspectele sociale? Aspectele economice? Trebuie să fie un echilibru între ele.”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările