Două Românii: cea educată şi inovatoare şi cea analfabetă şi conservatoare. Ce spune un sociolog despre situaţia elevilor din România

România analfabetă a produs o proporţie de circa 60% de analfabeţi în vârstă de 14-15 ani, concentraţi cu precădere în mediul rural.

Rezultatele de la testele PISA, OECD şi Evaluarea Naţională 2021 au atras atenţia asupra discrepanţei dintre România analfabetă şi România educată. Educaţia şi capitalul de competenţe intelectuale ale celor două Românii sunt foarte diferite şi generează inegalităţi sociale şi culturale, creşteri ale criminalităţii, cheltuieli din ce în ce mai mari cu sănătatea şi protecţia socială a unei părţi tot mai mari a populaţiei dependente.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea pe grupe de vârstă a persoanelor cu studii superioare, conform unui studiu Eurostat.

„În ciuda noilor legiferări, analfabetismul a rămas dominant. Statisticile epocii înregistrau în anul 1899 o proporţie de circa 80% a populaţiei analfabete, în comparaţie cu ţări din vestul sau nordul european unde procentul varia doar între 10 – 20%. După Primul Război Mondial, România a avut şansa ministeriatului reformator al lui Spiru Haret. În ciuda eforturilor sale, deşi analfabetismul a scăzut, ponderea lui a rămas ridicată. O elită culturală strălucită şi o muncitorime industrială calificată se formase deja, dar analfabetismul era majoritar. După 1948, autorităţile comuniste s-au angajat în cel mai amplu program de alfabetizare a populaţiei, în special a celei rurale, astfel că pe la sfârşitul anilor 1950, România analfabetă era declarată că ar fi devenit o România educată. Nu degeaba comuniştii se lăudau cu salturile în istorie. Apoi cursul istoriei a redescoperit continuitatea prin evidenţele rezultatelor şcolare din anul de graţie 2021”, spune Marius Pieleanu, sociolog, cadru didactic universitar şi preşedintele Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde.

Rezultatele Evaluării Naţionale recente arată statistica tristă din ţara noastră. În anul şcolar 2019-2020, unul din patru elevi din mediul rural, adică un total de 25%, nu s-au înscris în învăţământul obligatoriu sau mulţi dintre ei, dacă au făcut-o, au abandonat. Aceştia apar în limbajul curent ca analfabeţi structurali, mai precis ei nu ştiu să citească sau să numere. 36% dintre candidaţii de clasa a VIII-a înscrişi la Evaluarea Naţională, nu au luat medie de promovare. Aceştia sunt analfabeţi, numiţi funcţional.

„Din lipsa de date credibile, analiza aceasta nu poate ţine cont de migraţia internă (rural-urban) şi de cea externă. Drept urmare, rezultatul ar fi similar cu cel de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, ca şi atunci, România analfabetă a produs o proporţie de circa 60% de analfabeţi în vârstă de 14-15 ani, concentraţi cu precădere în mediul rural. Ei vor continua să rămână şi să trăiască aşa cum sunt, cheltuielile revenind Statului Roman, devenind culegători de fructe sau legume, măcelari, ciobani sau constructori onorabili, plătiţi cu salarii de mizerie. Capitalul uman pe care îl propune România analfabetă este un imens rezervor de forţă de muncă ieftină, necalificată şi docilă. Nu peste mult timp, aceştia îşi vor cere drepturile, vor dori locuri de muncă şi vor vota”, a mai adăugat sociologul.