Cum încep cursurile în toamnă: şcolile propun, autorităţile dispun

Din toamnă, prezenţa elevilor în clase ar urma să fie stabilită la propunerea directorilorr de şcoli

Din toamnă, fiecare unitate de învăţământ va lua propria decizie de a trece la învăţământul online, în urma consultării cu asociaţiile de părinţi, în funcţie de situaţia epidemiologică din zona respectivă, potrivit unei propuneri de Ordonanţă de Urgenţă.

Această decizie trebuie înaintată inspectoratului şcolar judeţean sau al Municipiului Bucureşti, care o va înainta, la rândul său, comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, în vederea aprobării prin hotărâre. „Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă va dispune prin hotărârea adoptată atât cu privire la perioada de aplicabilitate a măsurilor adoptate, cât şi cu privire la alte măsuri specifice ce trebuie luate de unitatea de învăţământ preuniversitar, în funcţie de situaţia epidemiologică”, se arată în proiectul de act normativ.

Inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti trebuie să comunice săptămânal Ministerului Educaţiei şi Cercetării măsurile dispuse de către comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă. În situaţia în care se va impune prelungirea perioadei de aplicabilitate a hotărârii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, procedura de adoptare a unei noi hotărâri se va relua.

Revenirea în bănci, decisă de comitetele de urgenţă

Proiectul de act normativ mai specifică faptul că reluarea cursurilor cu prezenţa fizică a elevilor la clasă, suspendate anterior, nu va ma fi decisă de şcoli, ci va fi dispusă prin hotărâre a comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, cu avizul direcţiilor judeţene de sănătate publică şi informarea şcolilor şi a inspectoratelor şcolare. Prelucrarea datelor cu caracter personal ale participanţilor la şcoala online vor fi lăsate pe seama şcolilor, în baza unei proceduri proprii, axată pe o metodologie-cadru elaborată Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobată prin ordin al ministrului, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare.

Proiectul de act normativ conţine şi câteva modificări la Legea Educaţiei. Astfel, planurile-cadru ar urma să fie aplicate din această toamnă, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu sau modulelor de pregătire, stabilit prin aceste planuri-cadru, va fi aprobat prin ordin de ministru şi se va aplica pentru clasele de început de ciclu, respectiv clasa pregătitoare, clasa a V-a şi clasa a IX-a, începând din anul şcolar 2020-2021. Dacă şcoala va fi limitată la un număr redus de ore sau trece în online, ministrul poate reglementa prin ordin chiar numărul de ore pentru fiecare disciplină, precum şi ponderea lor în programa şcolară.

Senatul universitar decide prezenţa la facultate

Cât priveşte învăţământul superior, defăşurarea cursurilor cu prezenţa fizică a studenţilor sau nu se va face, în baza autonomiei universitare, prin hotărâre a senatului fiecărei universităţi în parte, dar cu respectarea măsurilor stabilite prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană privind minimul orelor de practică.

Reluarea activităţilor didactice care presupun prezenţa faţă în faţă va fi decisă tot de senatul universitar prin hotărâre, se mai arată în proiectul de act normativ, după obţinerea avizului direcţiei judeţene de sănătate publică. Examenele de finalizare a studiilor se vor putea face şi în sistem online. În termen de cinci zile de la aprobarea acestui act normativ, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii trebuie să publice normele sanitare în raport cu care trebuie organizată activitatea în şcoli şi în facultăţi, în condiţii de siguranţă epidemiologică.

„Decizia pentru începerea anului şcolar şi pentru desfăşurarea şcolarităţii stă în mâinile unităţilor de învăţământ. Fiecare unitate propune o variantă din cele trei scenarii colorate, în funcţie de disponibilităţile pe care le au. Aşteptăm îndrumările din partea Ministerului Sănătăţii. Specialiştii epidemiologi ne vor spune exact cum e bine să stea lucrurile”, a declarat Roxana Cercel, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. Întreaga birocraţie presupusă de o astfel de organizare poate fi scurtcircuitată prin e-mail, consideră expertul în Educaţie Ştefan Vlaston. „În al doilea rând, să laşi doar pe seama directorilor decizia, fără a fi fost controlată, iarăşi nu era bine. Aşa că directorii care cunosc situaţia propun, inspectoratul care cunoaşte şi el situaţia ia act, şi presupun că acel comitet pentru situaţii de urgenţă nu are ce să spună altceva decât spun directorul şi inspectorul”, a comentat Ştefan Vlaston.

Cazurile de COVID-19 vor apărea inevitabil

În şcolile cu puţini elevi, din mediul rural, şansele ca noul an şcolar să semene cu cel din septembrie trecut sunt mai mari, însă în oraşele mari, aceste şanse tind spre zero. În Bucureşti, de exemplu, din pricina infrastructurii şcolare cel mai adesea aglomerate, această variantă este puţin probabilă, a declarat Simona Pârvu, directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică, citată de Edupedu.ro.

Aceasta a mai spus că INSP a formulat câteva recomandări pe care le-a înaintat spre aprobare Ministerului Sănătăţii, printre care se numără distanţarea de un metru între bănci, purtarea tot timpul a măştii de către profesori şi doar în recreaţie de către elevi. „Este inevitabilă apariţia cazurilor de coronavirus la şcoală, toate statele unde s-au redeschis şcolile au avut cazuri în creştere, deci vor apărea focare şi vor fi cazuri de îmbolnăvire, iar asta trebuie asumat de toată lumea, pentru că virusul acesta există şi nu o să dispară odată cu redeschiderea şcolilor. Toţi cei implicaţi trebuie să ia măsuri de precauţie pentru a limita transmiterea”, a mai spus Pârvu. 

Aglomeraţie mare va fi şi în grădiniţe, în condiţiile în care, din toamnă, grupa mare devine obligatorie şi au fost înscrişi toţi copiii care au îndeplinit condiţiile legale. „Decizia pentru începerea anului şcolar şi pentru desfăşurarea şcolarităţii stă în mâinile unităţilor de învăţământ. Fiecare unitate propune o variantă din cele trei scenarii colorate, în funcţie de disponibilităţile pe care le au. Aşteptăm îndrumările din partea Ministerului Sănătăţii. Specialiştii epidemiologi ne vor spune exact cum e bine să stea lucrurile”, a declarat Roxana Cercel, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti. În judeţul Cluj, jumătate din şcoli – adică cele situate în rural – pot relua cursurile faţă în faţă în noul an şcolar. În cealaltă jumătate se va aplica modelul hibrid de învăţare, a declarat inspectorul şcolar general Marinela Marc. „Le-am cerut tuturor să găsească soluţii pentru ca elevii din ciclul primar să vină integral la şcoală, să discute cu învăţătoarele şi să accepte două schimburi, acolo unde nu încape integral clasa în sală datorită măsurilor de distanţare. Un lucru similar se va întâmpla şi pentru clasele a VIII-a şi a XII-a, unde elevii vor veni zi de zi la şcoală”, a explicat aceasta, citată de presa locală.

La Brăila, situaţia este similară. Primarul Brăilei, Marian Dragomir, a admis că sunt probleme privind păstrarea distanţei fizice între elevi în şcolile bune – gimnaziale sau licee – care sunt şi cele mai aglomerate. „Majoritatea şcolilor şi-au făcut dezinfectările aferente, singura problemă este cea legată de supraaglomerare şi noile norme pe care unele şcoli nu le pot îndeplini, nu pentru că nu vor, ci pentru că au foarte mulţi elevi“, a declarat primarul.

Una din patru şcoli din România se spală la lighean

Ultimele date ale Programului comun de monitorizare al OMS şi UNICEF arată că, în 2019, 28% din şcolile din România nu au dotări minime necesare pentru spălarea mâinilor cu apă şi săpun. Condiţia este esenţială mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. O altă constatare din raport este cea conform căreia doar 72% din şcoli au acces minim la apă potabilă curată şi instalaţii sanitare de bază.