Cui i-e frică de reluarea cursurilor faţă în faţă?

Facultăţile sunt invitate să-şi reia cursurile faţă în faţă Foto: Arhivă

Ridicarea stării de alertă şi revenirea la cursuri cu prezenţă fizică în şcoli şi facultăţi i-a bucurat doar pe unii, în timp ce mulţi alţii – atât profesori, cât şi elevi sau studenţi – ar fi preferat să încheie anul online

Fără restricţii la şcoală, dar şi fără facilităţi, a atras atenţia ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta a trimis marţi, 8 martie, mai multe notificări către universităţi şi inspectorate şcolare prin care atrăgea atenţia că ridicarea stării de alertă implică încetarea acţiunii unor acte normative şi, pe cale de consecinţă, revenirea la cursurile cu prezenţă fizică începând chiar din 9 martie. Chiar dacă ministrul a admis „o perioadă optimă de tranziţie“ de la sistemul online în facultăţi, schimbarea de macaz a stârnit ample comentarii. 

Decanul de la Litere: „Nu e vorba de comoditate“

„Cei care mă cunosc cât de cât ştiu că sunt prima care şi-ar dori să ne întoarcem la facultate. Mi-e tare dor să-mi privesc studenţii în ochi, să mă plimb printre bănci şi să comentez pe marginea câte unui lucru scris pe foile lor, să mă strecor în pauze în curtea interioară şi să respir forfota aceea tinerească, ascultându-le discuţiile în jurul unei ţigări, în fumul unei idei“, mărturiseşte prof.dr. Cristina Bogdan, decanul Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti.  

„Dar nu cred într-o întoarcere de pe o zi pe alta, fără cap şi fără coadă, neţinând cont de complicatele situaţii din vieţile studenţilor şi colegilor mei“, adaugă profesoara universitară. „Unde să-i cazezi acum pe cei mulţi, care vin din provincie? Şi cu ce bani, că preţurile au explodat, iar chiriile în Bucureşti sunt astronomice? Ce să le spui celor care şi-au luat servicii, ca să se întreţină în vremurile astea complicate, mizând pe faptul că vor putea să se conecteze de oriunde? Ce să faci cu studenţii străini de la anul pregătitor, care s-au repatriat, dat fiind că am anunţat un semestru online? Nu e vorba aici DELOC de comoditate, cum ar spune unii, care ne acuză că ne-am lenevit (da’ de unde, e muuuuult mai greu să predai în faţa unui laptop, credeţi-mă pe cuvânt!), că ne place «telemunca», ci de încercarea de a păstra predictibilitatea, de a onora cuvântul promis şi, mai ales, de a ţine cont de nevoile celuilalt (că educaţia adevărată de aici pleacă, eu aşa cred, iar un profesor trebuie să ştie să privească dincolo de zidurile instituţiei lui). Şi, în final, de a ţine cont şi de nevoile noastre, ale profesorilor, întrucât fără studenţi nu am exista, ăsta-i adevărul, indiferent dacă-l spunem răspicat sau şoptit“, argumentează Cristina Bogdan, care pledează pentru încheierea semestrului aşa cum a început. 

ANOSR: Reacţia ministerului e haotică şi inexplicabilă

La rândul lor, reprezentanţii studenţilor califică drept haotică şi inexplicabilă reacţia ministerului. „Studenţii au nevoie de predictibilitate şi faptul că se anunţă de pe o zi pe alta schimbări din culpa ministerului – care a introdus prevederea din OUG 99/2021 pe care o consideră inaplicabilă acum şi care a anunţat acest lucru doar cu două zile anterior ridicării stării de alertă – denotă o lipsă totală de respect faţă de studenţi“, se arată într-un comunicat al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, ANOSR. 

În opinia studenţilor, fiecare universitate ar trebui să decidă mecanismul optim de continuare a anului universitar 2021/2022, inclusiv în regim online sau hibrid. „Solicităm Ministerului să susţină ce a susţinut şi promovat în 2021 şi să menţină prevederile din OUG 99/2021 sau, dacă consideră necesar, să promoveze un nou act normativ cu acest conţinut“, conchid studenţii. 

Reacţii împărţite privind cursurile cu prezenţă fizică

Opiniile postate pe diverse pagini de internet au fost şi ele împărţite. Iată câteva dintre ele: „Dacă suntem sinceri, ar trebui să recunoaştem că aceşti doi ani de şcoală online au fost un dezastru. Am văzut efectele la elevii mei de gimnaziu, dar şi la băiatul meu care şi-a finalizat cursurile universitare online. Şi deşi e un tânăr conştiincios şi responsabil, nu pot spune că mai e la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Noi suntem de la începutul acestui an fizic în clase şi încercăm să ştergem efectele perioadei de online. E greu. Copii care citesc greu, copii care scriu greu, copii care nu se pot concentra, care nu mai au unele deprinderi... Efectele dezastrului le vom vedea cu adevărat peste vreo zece ani“. 

„Începând din 9 martie, pandemia s-a sfârşit... din pix, normal. Sunt în continuare oameni cu comorbidităţi care locuiesc cu elevi. Acum suntem obligaţi să ne expunem la virus“. 

„Se poate învăţa şi online dacă este interes din partea elevului şi a studentului şi evident din partea profesorilor... Din păcate, sunt mai mulţi profesori decât elevi care nu vor să predea online pentru că nu sunt pregătiţi şi nici nu au bunăvoinţa să înveţe, dar urlă după salarii mai mari când 80 la sută dintre ei nu fac nimic pentru copii! Dau note după ureche şi după favoritisme... Învăţământ de toată jena!“

„Ce se atacă toţi cei care au crezut că pot profita la nesfârşit de cursurile online ca să obţină şi ei fără prea mult efort o diplomă de licenţă şi eventual de master. Facultatea online nu e facultate. Nu vă mai plângeţi că, vai Doamne, nu există siguranţă din punct de vedere sanitar şi medical. Oricum ştie toată lumea că aţi rupt cluburile şi festivalurile vara trecută şi nu numai, în plină pandemie“. 

„Greşit, total greşit. Cine a vrut să facă şcoală, a făcut, chiar şi online“.

„În toate ţările civilizate cursurile universitare online, sunt nu numai agreate, ci foarte eficiente.Tinerii studioşi, învaţă acasă în linişte, iar examenele sunt cât se poate de exigente. În schimb, loazele sunt cele atrase de prezenţa fizică la cursuri, nicidecum să asimileze materia, ci pentru a socializa şi a se distra. Şi, mai există o teorie românească, care scuză submediocritatea majorităţii tinerilor: profesorii sunt vinovaţi că nu se implică în educarea şi formarea copiilor! Dar,cei care fac asemenea afirmaţii nu se întreabă, de ce în aceeaşi şcoală, în aceeaşi clasă şi cu aceiaşi profesori, 2-3 elevi sunt eminenţi, 6-8 sunt buni, iar majoritatea este formată din chiulangii semianalfabeţi, obraznici şi tupeişti, care fug de orele de curs şi, când sunt prezenti, deranjează profesorii şi pe colegii care chiar vor să înveţe?“.  

„Majoritatea elevilor/studenţilor care se plâng de învăţarea online şi vor înapoi fizic sunt loazele care deranjau orele şi veneau doar pentru socializare. Se poate învăţa online la fel de bine ca şi fizic – dacă se doreşte.

Ca să nu mai amintesc şi că pandemia nu s-a sfârşit“. 

„Facultatea se face fizic. Ce faceţi voi nu e facultate, e pierdere de timp. Ori munciţi, ori învăţaţi?! Hotărâţi-vă! Ce facultate e aia din spatele unui ecran, din fundu’ grădinii, din club sau de pe unde sunteţi?!“

„Voi cât mai vreţi să copiaţi? Vreţi să ieşiţi ingineri, profesori sau să aveţi diplome de copy/paste?“ – acestea sunt doar câteva dintre reacţiile de pe internet şi, după cum se vede, ele sunt extrem de împărţite, atât împotriva, cât şi în favoarea reluării cursurilor în format fizic.

Ce spun experţii în educaţie

Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, este de părere că nu există nicio scuză pentru care să nu fie reluată şcoala faţă în faţă. „Ministrul Cîmpeanu a spus de multe ori că învăţământul online este un dezastru şi cred că el avea mai multe informaţii decât avem noi. Foarte mulţi s-au obişnuit să stea acasă şi să nu facă nimic. Să zicem că în cazul învăţământului universitar s-ar mai putea învăţa online că sunt mari şi citesc din cursuri, nu au nevoie de explicaţii, plus că au cazat refugiaţi în cămine – ceea ce e un argument – dar la învăţământul preuniversitar n-ar trebui permisă amânarea reluării şcolii faţă în faţă. Ce motive au? Din moment ce autorităţile sanitare spun că nu mai există pericol?“, a conchis expertul. 

„SNSPA: Nu vom perturba activităţile didactice“

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, SNSPA, a anunţat că înainte să treacă la învăţământul cu prezenţă fizică se va consulta cu studenţii şi profesorii. „Este firesc să revenim la învăţământul fizic, dar trebuie să stabilim concret mecanismul etapizat şi predictibil în care se va derula acest proces, fără a perturba activităţile didactice“, a subliniat Remus Pricopie, rectorul instituţiei. El a mai spus că peste 60% dintre studenţi nu sunt din Bucureşti. Reluarea cursurilor în format fizic presupune cazarea studenţilor, în condiţiile în care o bună parte din locurile disponibile sunt puse la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina.