COVID-ul modernizează forţat şcoala. Pentru prima oară, învăţatul papagalicesc e înlocuit cu înţelegerea materiei
0
Forţate de pandemie şi de şcoala la distanţă, autorităţile au decis ca elevii care sunt acum în clasa a VIII-a să fie prima generaţie care va susţine examene cu subiecte concepute după o structură diferită, pe model occidental. Ministerul Educaţiei a publicat noile modele de subiecte pentru Evaluarea Naţională
Ministerul Educaţiei a publicat noile modele de subiecte care vor fi date începând din acest an la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a, Acestea sunt foarte aproape de realitate, cu mai mult caracter aplicativ. Practic, modelele de subiecte sunt concepute din universul testelor PISA (Programme for International Student Assessment), evaluarea internaţională a elevilor ale cărei rezultate arată cât de bine sunt pregătiţi aceştia să facă faţă provocărilor atât din viaţa activă, cât şi din viaţa educaţională. Testele PISA nu investighează modul de performare a unui curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi sunt capabili să facă elevii în mod real la finele anilor de studiu. Există însă o problemă pentru copiii noştri: ei nu prea învaţă la clasă după modelul occidental, spun dascălii.
Programe noi, profesori învechiţi
Practic, elevii care sunt acum în clasa a VIII-a sunt primii care au învăţat după programe şcolare noi la toate disciplinele. „La Limba şi literatura română, nu s-au mai făcut speciile literare – schiţa, basmul, nuvela, fabula. S-au scos din programa de gimnaziu şi de la examen”, explică profesoara de Limba şi literatura română Cristina Tunegaru.
Schimbarea a fost una bună, apreciază profesoara, doar că profesorii nu au fost pregătiţi conform noii direcţii, astfel că mulţi s-au mulţumit să predea tot după manuale, ca şi până acum. „Prin această restructurare a programei s-a încercat adoptarea unei strategii care dezvoltă gândirea critică şi analitică, o corectare a analfabetismului funcţional de care ştim că suferim atât de mult. Însă, discuţia este una complexă. Programele şcolare au fost aprobate în 2017, dar profesorii nu au fost pregătiţi pentru aceste programe. Pregătirea lor a început anul trecut, în 2019, şi au fost incluşi doar profesorii titulari. Aceasta înseamnă că aceşti copii care sunt acum în clasa a VIII-a au învăţat clasa a V-a şi clasa a VI-a cu profesori care nu erau pregătiţi pe noile programe, iar schimbările sunt substanţiale. Am întâlnit foarte mulţi colegi care, deşi ar fi trebuit să predea după noile programe, ei predau după programele vechi. Adică, aplicau aceleaşi metode, aceleaşi tipuri de activităţi, chiar aceleaşi conţinuturi, deşi lucrurile erau scoase din programă, ei le predau în acelaşi ritm. Pentru că nu au fost pregătiţi pentru noile programe. Şi acesta este un alt motiv pentru care elevii care sunt acum clasa a VIII-a sunt dezavantajaţi”, mai spune Cristina Tunegaru.
„Ar fi trebuit să vedem aceste subiecte măcar cu un an înainte”
Faţă de subiectele publicate în vară de Ministerul Educaţiei, cele afişate acum sunt mai puţin încărcate. „Varianta de acum este una simplificată substanţial, aş spune. Pentru că nu mai apare compunerea despre textul literar. În toate variantele de subiectele din anii trecuţi existau două compuneri: una pe baza textului literar şi una imaginativă. De data aceasta se pune accent doar pe construirea unei poveşti, a unei întâmplări”, apreciază Cristina Tunegaru.
Cât priveşte complexitatea subiectelor, acestea ar putea fi considerate – din anumite puncte de vedere – ca fiind mai uşoare. Dar ele testează şi competenţe pentru care şcoala nu i-a pregătit pe elevi. „Competenţe care, de regulă, sunt asociate cu gândirea critică. De exemplu, li se cere copiilor să realizeze comparaţii între două texte, să pună în evidenţă asemănări şi deosebiri. Şi asta înseamnă că elevii trebuie să dovedească că au citit textul şi au înţeles ideile. Şi nu prea învaţă asta în şcoală, asta este problema. Nu s-a insistat în şcoală pe lectură critică, pe strategii de înţelegere a textului”, subliniază Cristina Tunegaru.
În plus, li se mai cere elevilor să facă trimiteri către alte texte pe care le-au citit sau studiat. „Este un apel la lecturile lor suplimentare. Dacă acestea există. Şi este destul de dificil să faci asta când nu ai suficiente lecturi”, conchide profesoara.
PISA şi la Matematică
La Matematică, noul model de subiecte este diferit şi în sensul bun, şi în cel rău. „În sensul bun, adică pune mult mai mult accent pe aplicaţiile practice, pe caracterul aplicativ practic pe care ar trebui să-l aibă aceste subiecte, ceea ce nouă ne-a lipsit în permanenţă, de aceea ne plasăm la testele PISA pe ultimele locuri în Europa. Curriculumul nostru nu are dimensiune transdiciplinară şi aplicativ practică – din punctul acesta de vedere e bine, pentru că va obliga profesorii să facă probleme cu aplicabilitate practică. Nu învăţăm Matematica de dragul matematicii, ci ca s-o folosim în practică”, punctează profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie.
Partea proastă, adaugă acesta, este că se poate lua nota 8 sau 9 doar din încercuirea subiectelor tip grilă. „Dacă elevul ar şti să rezolve şi să încercuiască el, de capul lui, bine, n-ar fi nicio problemă. Dar mie mi se pare foarte uşor să transpire rezolvarea acestor grile, adică elevii să primească o hârtiuţă cu nouă litere sau rezolvările pe al doilea telefon pe care l-au ascuns în buzunar, după ce l-au predat pe primul la intrarea în sala de examen”, sesizează profesorul o vulnerabilitate a noului tip de subiecte.
Expertul mai spune că ar fi suficient ca elevii să fie pregătiţi în acest an şcolar pentru a face faţă noului tip de examinare, însă sistemul de învăţare online complică foarte mult lucrurile. „Traversăm un an şcolar pierdut. Nu ştiu ce s-ar putea face ca să-l salvăm, şi adevărul spuselor mele se va vedea la examene”, prognozează Ştefan Vlaston.
Acesta adaugă că, din aceest motiv, s-ar putea ca probabilitatea de fraudă să fie foarte mare la examenele din vară. La rândul lui, profesorul de matematică Marian Staş, expert în educaţie, spune că noile subiecte îi pun pe copii într-o mai mare măsură să gândească cu propriul cap, dar sunt din alt film decât ceea ce se face la clasă. „Examenul şi realitatea din clasă sunt lumi paralele şi riscul este ca elevii să înveţe doar pentru examen şi nu ca să se dezvolte, ceea ce este foarte prost”, consideră Marian Staş.
„Nu au fost pregătiţi”
„Dacă Ministerul a hotărât să modifice modelul de subiecte, atunci ar trebui să facă în aşa fel încât copiii noştri, cât mai repede posibil, să se familiarizeze cu acestea”, comentează Eugen Ilea, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, FNAPIP. Vicepreşedintele FNAPIP mai spune că, iniţial, în vară, părinţii s-au opus atunci când ministerul a vrut să implementeze o astfel de evaluare pe motiv că nu se pot schimba regulile jocului în timpul jocului. „Numai că, având în vedere situaţia cu 40% analfabeţi funcţionali, cu rezultatele testelor PISA şi modul de interacţiune la nivel de clasă între profesor şi copil, ministerul a luat decizia ca începând din acest an să se meargă pe acest tip de subiecte”, mai spune părintele. Ce soluţie are un elev care a făcut până acum mai mult şcoală online şi are examene în vară? „Tot meditaţiile, deşi eu nu sunt adeptul unui astfel de tip de pregătire”, conchide Eugen Ilea.
Calendar Evaluarea Naţională 2021
7-11 iunie – înscrierea la examene
11 iunie – încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a
22 iunie – proba scrisă la Limba şi literatura română
24 iunie – proba scrisă la Matematică
25 iunie – proba scrisă la Limba şi literatura maternă
29 iunie – afişarea rezultatelor înainte de contestaţii şi depunerea contestaţiilor
30 iunie – 4 iulie – soluţionarea contestaţiilor
4 iulie – afişarea rezultatelor finale
Se încarcă comentariile...
