I. CURRICULUM. O soluţie de arhitectură curriculară modernă este următoarea:

• unitatea de lucru şi analiză: semestrul şcolar; cu alte cuvinte, de exemplu, lucrurile se petrec in acest fel de 8 ori pe durata liceului (câte două semestre în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a)

• în fiecare semestru elevii studiază, de pildă, 8 discipline evaluate prin note ce intră în calculul mediilor semestriale / anuale

fiecare disciplină are 3 sau 4 ore pe săptămână; de pildă, cu 4 ore pe săptămână la 6 discipline şi 3 ore pe săptămână la 2 discipline ajungem la un total de 30 ore pe săptămână

• din cele 8 discipline, un număr sunt obligatorii (de exemplu: 5 în clasa a IX-a; 4 în clasele a X-a şi a XI-a; 3 în clasa a XII-a), parte a trunchiului comun (curriculum naţional)

• restul disciplinelor, până la 8, le aleg elevii (“curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii”); pentru ca să se întâmple acest lucru, grupa minimă este, de exemplu, de 12 elevi

discipline obligatorii pot fi: limba şi literatura română; matematica; educaţia fizică; istoria şi geografia; o limbă străină

• dacă elevii doresc, pot studia şi alte discipline (“şcoală după şcoală”), dar ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale / anuale; evaluarea la acestea se face pe bază de portofoliu, stabilit de fiecare profesor în funcţie de specificul disciplinei.

II. RESURSE UMANE. Iată o strategie modernă de dezvoltare a resursei umane în educaţia preunversitară, corelată organic soluţiei curriculare prezentate anterior. Nucleul modelului este cariera proiectată pe opţiuni alternative orizontale, altele decât activitatea didactică la catedră.

Altfel spus, în cazul în care modelul curricular descris poate conduce la un număr mai mic de ore decât norma didactică în vigoare pentru o disciplină sau alta, intră în funcţiune un mecanism de normare în care fişa postului include un procent rezonabil de activitate didactică la catedră, iar restul de ore sunt alocate uneia sau mai multor opţiuni alternative echivalente (care intră în calculul vechimii şi al pensiei), ca de exemplu:

  • consiliere de carieră pentru elevi
  • tutorat / mentorat pentru tinerii profesori aflaţi la începutul carierei
  • scriere de proiecte în beneficiul şcolii
  • managementul proiectelor implementate în şcoală
  • dezvoltarea / managementul parteneriatelor locale, regionale, naţionale şi internaţionale ale şcolii

Împreună cu dublele specializări (adică, normele realizate din duble specializări şi/sau materii înrudite/studiate în facultate, ca de exemplu: mate-info; fizică-chimie; economie-ştiinţe economice etc.) pentru mulţi profesori din preuniversitar, şi activitatea didactică la catedră în cadrul disciplinelor din coşul “şcoală după şcoală, opţiunile alternative exemplificate mai sus au rolul să redefinească tema carierei didactice în învăţământul preuniversitar, înlăturând astfel falsa ameninţare “mai puţine discipline, DECI profesorii rămân pe drumuri”.

Un calcul elementar arată că numărul normelor / posturilor didactice nu se modifică, atât timp cât numărul elevilor dintr-o clasă / grupă de studiu nu este mai mare de 25 şi numărul de ore pe săptămînă la clasă nu scade sub numărul actual prevăzut de actualul curriculum naţional.

Cel mai important proiect al transformării de sistem a Educaţiei preuniversitare în România este punerea în fapt a unei ARHITECTURI CURRICULARE pentru secolul XXI, fundamentată pe VALORI pentru secolul XXI. În acest context, redefinirea activităţii profesionale a dascălilor pe principiul CARIEREI DIDACTICE pentru secolul XXI reprezintă un proiect necesar, perfect posibil. El cere angajamente politice, legislative şi tehnice consistente, dar altminteri proiectul este, repet, perfect posibil.

Ce părere aveţi?

p.s. FEEDBACK POLITC (mini-pseudo-pamflet). Domnule co-Preşedinte USL, Preşedite PSD şi prim-ministru Victor Ponta, domnule co-preşedinte USL, Preşedinte PNL şi Preşedinte al Senatului României, doamnă senator PSD profesor universitar doctor, Preşedintă a Comisiei de profil din Senatul României şi cvasi-preşedintă PSD Bucureşti Ecaterina Andronescu, eu v-am dat votul meu în decembrie 2012. Aţi înţeles propoziţia, cu subiect şi predicat? EU AM VOTAT USL, deci PE VOI. #

Deci sunteţi pe unde sunteţi şi din cauza mea, care este (cauza, vreau să zic). Nu glumesc deloc. Eu locuiesc în sectorul 5, care, cum bine ştiţi, este GARANTAT. Este? Este (acum sunt complicat şi vreau să fiu complicat)! Eu v-am votat să trataţi Educaţia nu meschin, dom’le, ca acum, şi să nu faceţi nimic. Eu v-am votat nu pentru 3-4% PIB la Educaţie, ci pentru 6%-8%-10%-15%... cât o trebui.

Eu v-am votat ca să aveţi sânge în instalaţia dumneavoastră politică şi să faceţi istorie. Adică, să scoateţi Educaţia din paradigma comunistă şi s-o puneţi în secolul XXI, aşa cum se cade.

Uite, dom’le, bibliografia aici.

Şi aici

Şi aici.

Şi aici.

Eu NU V-AM VOTAT să giraţi politic tentative halucinante de a batjocori ŞCOALA (ŞCOALA ADEVĂRATĂ!), precum cea descrisă aici! Nu puteţi? Atunci plecaţi, dom’le, şi lăsaţi locul celor care pot!

Aşa încât permiteţi-mi să vă invit să vă luaţi foarte în serios misiunea pentru care AŢI PRIMIT VOTUL MEU. Şi nu vă faceţi nelinişti false că nu aveţi la îndemână meseriaşi adevăraţi în politici publice de Educaţie, dacă îi vreţi cu adevărat: daţi-mi semnal şi ne coordonăm pronto. Numai atât vă cer eu: LUAŢI-VĂ ÎN SERIOS misiunea pentru care AŢI PRIMIT VOTUL MEU! Vă mulţumesc anticipat pentru disponibiliate. M.S.