Analfabetismul funcţional, peste 40%. Ministerul spune că situaţia este gravă, dar întârzie să ia măsuri

Analfabetismul funcţional, peste 40%. Ministerul spune că situaţia este gravă, dar întârzie să ia măsuri

Elevii din România, analfabeţi funcţional FOTO: Adevărul

Elevii merg la şcoală, dar sunt analfabeţi funcţional. Mai puţin de jumătate dintre elevi ştiu la finalul clasei a II-a, după 3 ani de şcoală, să scrie un text pornind de la câteva întrebări şi sub 60% redactează acel text scriind corect cuvintele, propoziţiile şi semnele de punctuaţie.

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) din subordinea Ministerului Educaţiei a publicat recent rezultatele la nivel naţional ale Evaluării elevilor de clasa a II-a în 2019. Rezultatele arată magnitudinea analfabetismului funcţional în rândul copiilor care merg la şcoală, acestea confirmând totodată procentul de analfabetism funcţional de peste 40 arătat de testele PISA 2018.  
 
Situaţia este „gravă”, recunoaşte şi Ministerul Educaţiei, însă măsurile întârzie să apară, deşi mai multe organisme neguvernamentale arată că este nevoie de soluţii urgente şi că problema analfabetismului funcţional trebuie înţeleasă luând în calcul problema sărăciei în care trăiesc milioane de copii din ţară.
 
Spre exemplu, UNICEF arată că aproximativ 40% din cei 4 milioane de copii sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, 400.000 de copii nu sunt înscrişi în sistemul de învăţamânt, fapt care le limitează drastic şansele viitorilor adulţi de a avea un loc de muncă. Aproximativ 52.000 de copii sunt separaţi de familiile lor, în cea mai mare parte din cauza sărăciei, violenţei sau abandonului, iar în 2017, au fost raportate peste 15.000 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor.  
 

Rezultatele elevilor la Scris-Citit clasa a II-a

La Scris, raportul arată că „elevii întâmpină mai multe dificultăţi să redacteze un text pe baza unor întrebări decât să scrie un bilet de mulţumire. Astfel, în jur de 60% dintre elevii evaluaţi reuşesc să scrie corect textul cerut”.
 
Raportul avertizează că „în ceea ce priveşte scrierea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor, precum şi corectitudinea utilizării semnelor de punctuaţie, situaţia este mult mai gravă, deoarece mai puţin de 60% dintre elevi scriu corect biletul şi mai puţin de 50% scriu corect textul pe bază de întrebări”. Iar decalajul între rural-urban este de peste 17 puncte procentuale.
   
La Citit, la nivel naţional, rezultatele testării din 2019 arată următoarele: Circa 85% din elevii participanţi reuşesc să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit; în jur de 84% din elevii evaluaţi pot să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un fragment dintr-un text citit; peste 90% din elevi formulează răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit. „Ţinând cont de faptul că aceste activităţi au vizat o singură competenţă generală, cea de receptare a unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute, putem trage concluzia că 86,32% dintre elevii participanţi la EN II-2019 au formată şi dezvoltată această competenţă”, concluzionează autorii studiului.
 

Situaţia la Matematică, mai bună decât cea la Citire dar nu ideală 

Concret, 75,06% din elevi reuşesc să folosească corect numerele în calculele elementare după 3 ani de şcoală; în timp ce 92% din aceştia compară corect numerele date, 68% dintre aceştia reuşesc să efectueze adunări şi scăderi, mintal sau în scris, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar, iar 65% efectuează înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări, scăderi repetate; 90,04% dintre elevi recunosc şi denumesc figurile geometrice date, prin evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte; 81,25% dintre elevii evaluaţi ştiu să calculeze o perioadă de timp necesară desfăşurării unei activităţi, prin utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate.
 
Autorii raportului spun că au comparat rezultatele evaluării naţionale la clasa a II-a din 2019 cu evaluările din 2015 până în 2018 şi concluzionează că „procentele medii înregistrate în urma desfăşurării EN II-2019 se situează în rândul procentajelor medii obţinute la ultimele evaluări naţionale la finalul clasei a II-a”. 
 
 
Elevii de clasa a II-a sunt testaţi, în fiecare an în luna mai, la Scris în limba şi limba maternă, Citit în limba română şi în limba maternă, Matematică. 
 
Rezultatele individuale ale copiilor nu se trec în catalog, nu se fac publice şi se comunică de învăţători fiecărui părinte în parte. Învăţătorii trebuie apoi să realizeze planuri individualizate de învăţare pentru elevii la care identifică anumite probleme, iar Ministerul Educaţiei verifică în acest mod dacă curriculumul şcolar pe care l-a construit şi-a atins rezultatele scontate sau trebuie modificat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: