Rezultatele nu au întârziat să apară, şi foarte mulţi elevi au ajuns chiar şi la olimpida internatională de limba romani, de unde s-au întors şi cu premii. Şcoala primeşte puncte în plus şi este felicitată. Directiunea este, la rândul ei, mulţumită.

Tânărul profesor este admis la una din marile şcoli doctorale din Franţa şi pleacă să studieze acolo. În şcoala din Vizureşti se schimbă şi direcţiunea. În lipsa unui cadru didactic specializat, tinerii romi din şcoală nu mai au cu cine studia limba maternă. Noua direcţiune nu face niciun demers pentru a aduce un alt profesor.

În 2019, după ce termină cu doctoratul, tânărul profesor se întoarce în satul lui cu dorinţa de a continua ceea ce a început. Stă de vorbă cu toţi părinţii romi şi nu i-a trebuit mult să-i convingă să facă acele cereri care sunt solicitate de lege pentru a putea studia limba maternă (limba maternă este studiată doar în baza unor cereri scrise venite din partea părinţilor). În foarte scurt timp, adună 104 cereri semnate de părinţi prin care aceştia solicitau studierea limbii materne în şcoală. Cum legea nu spune că aceste cereri trebuie să fie depuse de părinte în persoană, ci doar că acestea trebuie să fie semnate de către ei, şi având în vedere numărul mare de cereri, tânărul profesor se oferă să le ducă el. În luna august 2018, le depune la secretariatul şcolii, împreună cu o scrisoare de înaintare din partea unui grup de iniţiativă comunitar existent la nivel local. În antet a trecut şi datele de contact (adresa poştală, telefon, e-mail) unde a solicitat să primească răspunsul oficial.

Cum răspunsul oficial nu a venit până când a început şcoala, oamenii s-au dus să întrebe ce se întâmplă cu solicitarea lor. Directoarea le-a spus că „nu se mai poate” pentru că a început anul şcolar, plus ca nu a luat în considerare cererile părinţilor “pentru că nu au fost depuse personal”. În plus, i-a anunţat că nu a răspuns oficial „pentru că nu ştiut unde să răspundă”.

Oamenii au început să protesteze şi să o acuze pe directoare de faptul ca le îngrădeşte dreptul consfinţit de lege de a studia în limba maternă, şi au considerat că actiunile sale sunt generate de faptul că „nu-i plac ţiganii”. Nimeni nu a înţeles cum Dumnezeu nu a ştiut unde să trimită răspunsul oficial la scrisoarea adresată de Grupul de Iniţiativă, în condiţiile în care chiar domnia sa face parte din acesta, având chiar funcţie de conducere. Fac scrisori la Inspectoratul Şcolar şi la liderii politici care reprezintă minoritatea romilor la nivel judeţean, şi, drept urmare, are loc o întâlnire la nivelul şcolii. Nu ştiu care a fost rezoluţia, pentru că ei nu au fost invitaţi. Cert este că nu s-a rezolvat nimic.

În 13 ianuarie 2020, un număr de aproape de 20 de cereri pentru a studia limba romani ca limbă maternă în anul şcolar 2020-2021 este depus de părinţi, de data asta, personal. Alţii ar fi trebuit să vină zilele următoare. După ce aceştia au fost lăsăti să aştepte pe hol zeci de minute pentru a putea intra la secretariat să depună cererile, după zeci de şicane şi întrebări „de ce vreţi să invăţaţi limba asta, că nu o să le folosească la nimic”, după ce sunt minţiţi că „dacă vreţi limba romani, o să vă tăiem din limba română şi din limba franceză”, la insistenţele lor reuşesc să depună cererile.

În 14 ianuarie, fiecare dintre familiile care au depus cereri de a studia limba maternă, a primit vizita primarului (da, a venit el în persoană) care i-a ameninţat că dacă nu îşi retrag cererile de la şcoală “are el soluţii pentru ei”, şi că pe cei care au casa sau o anexă construită fără autorizaţiile legale, “vă demolez”. De teamă, unii şi-au retras cererile. Alţii m-au sunat astăzi să-mi ceară ajutorul. În sprijinul celor afirmate, mi-au pus la dispoziţie filmuleţe, înscrisuri şi poze.

Ceea ce se întâmplă în acea şcoală şi în acea localitate este mai mult decât o simplă discriminare. Acolo avem de-a face cu „white power”, cu o încălcare flagrantă a legislaţiei privind protectia minorităţilor naţionale, a respectării demnităţii umane şi a accesului la educaţie de calitate în limba maternă. Nu înţeleg de ce directoarea acţionează aşa şi refuz să cred că cineva poate fi atât de impregnat de ură şi rasism încât să fie deranjat de faptul că cineva vrea să-şi studieze propria limbă.
Am început deja să fac demersurile ca această speţă să-şi găsească cea mai bună rezolvare. Atât timp cât părintii şi copiii doresc să-şi studieze limba maternă, statul este obligat să le asigure acest drept!

Contez pe implicarea imediată a Ministerului Educaţiei, Agenţiei Naţionale pentru Romi, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi al Asociaţiei Partida Romilor. Sunt sigur că toate instituţiile menţionate se vor activa şi vor acţiona astfel încât legea să fie respectată şi sistemul educational să fie curăţat de astfel de cadre didactice şi directori.

Oricine este dispus să ajute este binevenit.