Turismul rămâne susţinut tot de vacanţele românilor

Mulţi români au ales să-şi petreacă vacanţa pe litoralul autohton în acest an, însă şi strănii au ales ţara noastră ca destinaţie de concediu  FOTO Adevărul

Tot mai mulţi turişti străini au ales să viziteze România în acest an, însă turismul autohton este susţinut în cea mai bună măsură tot de vacanţele românilor, care au preferat să rămână în ţară din cauza crizelor geo-politice din ţările preferate ca destinaţie până acum.

Anul 2016 este considerat de toţi reprezentanţii industriei de ospitalitate şi ai autorităţilor din domeniu ca fiind cel mai bun din ultimii ani pentru litoralul românesc, numărul de turişti majorându-se cu 12%-15%, în timp ce sosirile din structurile de primire turistică au crescut cu aproape 11% în primele zece luni din acest an. 

Piaţa a fost „zdruncinată“ pe la mijlocul anului de insolvenţa unor agenţii de turism, analiştii estimând că circa 70% din firmele din domeniu au un grad mare de îndatorare, arată o retrospectivă realizată de Agerpres. 

Un an bun pentru litoralul românesc

Pe litoralul românesc au fost, în 2016, cu 11% mai mulţi turişti români şi cu 10% mai mulţi turişti străini comparativ cu sezonul estival 2015, dar numărul străinilor care s-au bucurat de ospitalitatea litoralului românesc nu a depăşit cu mult cifra de 50.000 de turişti, în structuri clasificate.

Prim-vicepreşedintele executiv al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoş Răducan, anunţa în septembrie că turiştii au cheltuit, în medie, în jur de 100-120 de lei de persoană pe zi, dar înnoptările pe litoral au scăzut cam cu 0,3% faţă de anul trecut. Conform reprezentanţilor federaţiei, în acest sezon se văd rezultatele beneficiilor fiscale, printre care reducerea TVA la alimentaţie şi lărgirea conceptului de cazare. La acestea se adaugă vremea bună din vârf de sezon, dar şi contextul politic internaţional, ceea ce făcut ca numărul de turişti să crească faţă de anul trecut.

Potrivit vicepreşedintelui FPTR, Gheorghe Fodoreanu, numărul turiştilor străini care au vizitat România în acest an se ridica la circa 1,3 milioane, ceea ce reprezinta o creştere cu aproape 20% faţă de anul 2015.

Cei mai mulţi turişti străini au fost din Germania, urmată de Franţa, Anglia, Italia şi Spania, creşterea estimată pentru acest an de patronatele din domeniu fiind apreciată ca „impresionantă“, în condiţiile în care în anii trecuţi trendul s-a menţinut pe o tendinţă ascendentă cu o medie de 8-10%, se arată în retrospectiva Agerpres. 

Voucherele de vacanţă, legalizate în 2015, dar implementate în 2016, au ajutat mult în obţinerea rezultatelor industriei, dar nu au fost încă implementate în totalitate faţă de ceea ce prevedea legea. Reprezentanţii industriei afirmau că încă există întreprinderi de stat româneşti cu contracte colective de muncă care le permit să ofere primele de vacanţă în bani.

Insolvenţe şi controale 

Dincolo de efervescenţa rezultatelor pozitive obţinute de turism în ansamblul său ca industrie, piaţa a fost marcate de insolvenţa agenţiei Genius Travel, la jumătatea lunii august, dar şi de cea a turoperatorului Mareea, la începutul lunii septembrie, declarată de Tribunalul Hunedoara, care a desemnat un administrator judiciar provizoriu. Cu toate că 80% din turiştii Mareea cu rezervări şi check-in începând cu 3 septembrie au primit variante de relocare pentru petrecerea sejururilor, datorită sprijinului principalilor parteneri turoperatori şi hotelieri, evenimentul a declanşat reacţii atât din partea industriei, cât şi a autorităţilor, scrie Agerpres. 

Teoretic, atât tinerii de la Genius Travel, cât şi experimentatul patron al agenţiei Mareea, aveau autorizaţii de funcţionare în regulă, cu poliţe de asigurare achitate la zi, în limita prevăzută de legislaţia actuală. Conform unei analize Keysfin, citate de Agerpres, majoritatea firmelor active în sectorul turismului din România (68,6%) înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea, iar datoriile totale ale unor companii s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane de lei în 2014, la 2,41 milioane de lei în 2015.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea, anunţa, în acest context, că a pregătit un proiect de ordonanţă care prevede asigurarea pachetelor turistice, document care, spunea oficialul, „are toate şansele să fie aprobat în mandatul actualului Guvern“, potrivit Agerpres. Cu toate acestea, noua ordonanţă de urgenţă care prevede eliminarea diferenţei de responsabilitate dintre turoperatori şi agenţiile detailiste, pentru întărirea protecţiei turistului, a rămas pe circuitul de avizare, românii continuând să-şi cumpere vacanţele pe încredere, de la agenţiile cu care au mai călătorit, sau care le-au dat cele mai mari reduceri.

Totuşi, la începutul lunii octombrie, Autoritatea Naţională pentru Turism a hotărât că este momentul să controleze, în sfârşit, toate agenţiile de turism şi să mai facă puţină ordine, pentru a preîntâmpina alte insolvenţe sau falimente. 

ANT a decis, în primă fază, retragerea, în vederea radierii din oficiu, a licenţelor de turism emise unui număr de 1.384 de operatori economici care nu au prezentat poliţa valabilă de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice, în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism. Faza a doua a acţiunii ANT a însemnat nuanţarea anunţului public, revenind cu precizări şi o nouă listă, după ce Christian Tour, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din domeniul turismului, a ameninţat ANT cu procese de despăgubiri în valoare de peste un milion de euro. De altfel, aceeaşi poziţie au avut-o mai multe agenţii cunoscute care au acuzat de neprofesionalism echipa de control a ANT.

ANAT a precizat că, deşi sprijină demersul Autorităţii, în lista anunţată nu se aflau numai agenţii de turism care funcţionau fără să deţină o poliţă de asigurare valabilă. Pentru o mare parte dintre cele care figurau în listă licenţa a fost radiată la cerere, în 2016, pentru că şi-au oprit activitatea ori şi-au schimbat sediul în ultimii şase ani.

Crizele geo-politice, o oportunitate

Pe plan extern, o serie de conflicte şi atentate teroriste au marcat puternic, încă din 2015, industria turismului, redesenând harta destinaţiilor europene de vacanţă. 

„Trăim un moment oportun pentru dezvoltarea României în general, dar şi a dezvoltării României ca destinaţie turistică. Trebuie să ne grăbim să intrăm pe pieţe care nu erau în anii trecuţi deschise pentru noi. România este percepută ca o destinaţie sigură, care poate primi vizitatori 365 de zile pe an“, spunea la începutul anului preşedintele ANT, Anca Pavel-Nedea.

Despre câţi turişti a câştigat România ca urmare a crizelor geo-politice, reprezentanţii industriei nu s-au pronunţat încă, însă reprezentantul Biroului Naţional de Turism al României, Răzvan Marc, apreciază că numărul britanicilor care ne vizitează ţara a crescut în acest an cu 20% faţă de anul trecut, ajungându-se la 150.000 de turişti în acest an. Conform datelor INS, cei aproximativ 1,93 de milioane de turişti străini cazaţi în primele nouă luni ale acestui an în unităţile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, în medie 2.391,5 lei/persoană. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (56,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total. Totodată, din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 51,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 30,5% singuri.

Perspectivele anului 2017 

Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc anunţau, în toamnă, că tarifele în staţiunile de pe litoral vor creşte în 2017 cu maximum 10%, în principal ca urmare a majorării în acest an a salariului minim pe economie, dar şi a preţului alimentelor. FPTR estimează că, anul viitor, având în vedere realizările şi profitul obţinut în 2016, o parte dintre investitori vor fi interesaţi de noi investiţii. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minimum trei stele. ANAT estimează, la rândul său, că în 2017 va exista o dispută între marii tour-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în special a celor de 3, 4 şi 5 stele, care oferă demipensiune, pensiune completă şi all inclusive. Aceste agenţii de turism vor putea oferi garanţii (având inclusiv linii de credit), iar contravaloarea sejururilor se va regăsi integral în contul prestatorilor de servicii, încă de la începerea sejurului.