Țara în care e tabu ca tații să evite concediul parental: avantajele sistemului impus acum 50 de ani

Au trecut 50 de ani de când țara a introdus concediul parental finanțat de stat, conceput pentru a fi împărțit cuplurilor. Politica de pionierat a Suediei oferă câteva lecții surprinzătoare pentru alte state.

Un stat european a introdus în urmă cu 50 de ani concediul parental

Din 1974, când a devenit lege, numărul zilelor de concediu parental plătit a crescut și mai mult. Astăzi, părinții din Suedia (inclusiv LGBTQ+, adoptivi și părinți singuri) au dreptul legal la un total de 480 de zile libere de la muncă, unul dintre cele mai generoase pachete finanțate de stat de pe planetă.

Pentru primele 390 de zile, majoritatea părinților pot solicita beneficii echivalente cu 80% din salariile lor, până la un plafon salarial lunar de 3.590 GBP (4207 euro). După aceea, există o compensație legală zilnică de 14 GBP (16,41 euro).

Abordarea Suediei oferă o mulțime de perspective pentru țările sau locurile de muncă care doresc să ofere politici de îngrijire a copiilor mai neutre din punct de vedere al genului. În plus, există un număr tot mai mare de cercetări care evidențiază consecințele pozitive ale concediului asupra bunăstării părinților. În același timp, totuși, militanții pentru egalitate susțin că, în timp ce politicile Suediei ar putea părea utopice pentru observatorii feminiști, succesul acesteia de a încuraja părinții să împartă concediul a stagnat în ultimii ani, iar majoritatea cuplurilor heterosexuale încă nu împart subvențiile de stat în zile de concediu 50/50.

Lupta pentru normalizarea concediului de paternitate

Progresul Suediei în ceea ce privește încurajarea timpului liber pentru proaspeții tați trebuie privit în contextul politicii sale. În timp ce mișcările pentru drepturile femeilor au crescut la nivel global în anii 1960 și 1970 , ideologiile sale au intrat rapid în politica principală mai rapid în Suedia decât în ​​multe alte țări. Premierii social-democrați succesivi, în special Olof Palme, au promis să stimuleze egalitatea de gen și să întărească statul bunăstării, folosind taxele pentru a finanța schimbarea.

„Unul dintre obiectivele declarate a fost acela de a implica tații mai mult în munca de îngrijire la domiciliu… și, în același timp, de a face posibil ca mamele să muncească mai mult sau să se întoarcă mai devreme la muncă”, a declarat pentru BBC Ylva Moberg , cercetător la Suedeza. Institutul de Cercetare Socială, parte a Universității din Stockholm.

„Luna tăticilor”, introdusă în 1995

În ciuda sprijinului puternic la urne, normele sociale nu s-au schimbat peste noapte. În 1974, când a fost introdusă pentru prima dată politica de concediu parental partajat, doar 0,5% din toate zilele de concediu au fost luate de tați; în anii 1990, proporția era încă în o singură cifră. În 1995, 30 de zile de concediu au fost, pentru prima dată, rezervate special fiecărui părinte, cu ideea că a avea o „lună a tăticilor” dedicată ar stimula cuplurile să împartă beneficiul în mod mai egal. Acest concediu „folosește sau pierde” a fost majorat la 60 de zile în 2002 și la 90 de zile în 2016. Fiecare dintre aceste reforme a văzut bărbații luând o cotă mai mare de zile de concediu parental, ajungând astăzi la aproximativ 30%.

Un alt stimulent menit să încurajeze părinții din Suedia să împartă concediul este flexibilitatea în ceea ce privește acordarea concediului subvenționat de stat. În timp ce multe cupluri fac pe rând o perioadă acasă înainte ca un copil să înceapă grădinița, cuplurile pot lua, de asemenea, până la 30 de zile de concediu parental simultan, iar 96 de zile pot fi salvate pentru a fi folosite atunci când copilul este mai mare (cu vârste între patru și 12 ani). Părinții au, de asemenea, dreptul legal de a lucra cu jumătate de normă și sunt plătiți pentru a merge în concediu pentru creșterea copilului în restul săptămânii de lucru.

Bărbații care nu își iau concediu sunt un pic stigmatizați

Tații din Suedia iau cea mai mare proporție de concedii subvenționate de stat din U, conform datelor recente ale OCDE. Un studiu publicat în 2023 de Inspectoratul Suedez de Asigurări Sociale a constatat că doar 18% dintre tații care au avut copii născuți în 2017 nu și-au folosit niciunul din indemnizația de concediu pentru creșterea copilului .

Moberg susține că – cel puțin în mediile profesionale – cultura la locul de muncă s-a schimbat. „Acum există un pic de stigmatizare asupra bărbaților care nu își iau concediu”, spune el. „Este atât de înrădăcinat acum, încât a fi un tată bun, un tată modern înseamnă să-ți iei măcar puțin concediu.”

Martin Roxland, CEO adjunct și cofondator al Froda, un start-up fintech din Stockholm, împărtășește această opinie. Roxland și-a luat nouă luni de concediu pentru creșterea copilului cu fiecare dintre primii doi copii ai săi, în timp ce soția sa s-a întors la muncă după ce a luat o sumă similară. Bărbatul de 39 de ani este în prezent acasă cu copilul său cel mai mic, Siri, în vârstă de 10 luni, ale cărui ultime hobby-uri includ mestecat cărți cu imagini și fascinația pentru mașina de spălat vase a familiei. „Este grozav să petreci atât de mult timp împreună și să o cunoști de fapt înainte de a începe grădinița”, spune Roxland. „Nu văd cu adevărat un motiv pentru a nu împărți concediul 50/50.”

În calitate de manager, el admite că politica Suediei privind concediul parental nu este lipsită de provocări, deoarece colegii cer frecvent să-și ia concediu atunci când au copii și volumul lor de muncă trebuie acoperit. Cu toate acestea, din moment ce politica face parte din viața suedeză de zeci de ani, afacerile consacrate au integrat rutine, iar start-up-urile precum Froda trebuie să fie suficient de agile pentru a-și dezvolta propriile proiecte sau riscă să-și piardă talentul.

Angajați mai fericiți și mai sănătoși, care nu muncesc peste program

Concediul parental comun a schimbat dinamica acasă și a avut un efect semnificativ asupra culturii suedeze la locul de muncă.

Este obișnuit ca părinții care au întrerupt concediul să aibă în continuare alte responsabilități de îngrijire a copilului, cum ar fi să-și ducă copiii la și de la grădinițe sau să rămână acasă cu un copil bolnav. Aceasta înseamnă că în multe birouri, nu există o cultură a lucrului târziu sau o normă ca părinții să plătească pentru îngrijirea privată a copiilor. „Companiile moderne încearcă să evite întâlnirile devreme și târzii, pentru a facilita părinților să-și ia și să-și lase copiii de la grădiniță”, explică Amanda Lundetag, care conduce Allbright, o organizație non-profit care lucrează pentru îmbunătățirea diversității în afaceri.

„În Suedia, trebuie să existe soluții atât pentru bărbați, cât și pentru femei, pentru a avea un asemenea echilibru între viața profesională și viața privată”, spune Roxland, care a lucrat și în Marea Britanie, Țările de Jos, Danemarca și Africa de Sud. El susține că politica de birou prietenoasă cu părinții din Suedia este probabil influențată și de alte norme suedeze, cum ar fi structuri de management mai puțin ierarhice și niveluri ridicate de încredere socială . „Nu este vorba despre orele în care ești la serviciu, ci mai degrabă despre munca pe care o faci”, spune Roxland. În plus, Suedia are o populație expertă în tehnologie care a îmbrățișat digitalizarea în anii 1990, ceea ce a contribuit la normalizarea unui grad de flexibilitate a muncii de acasă cu mult înainte de pandemie.

Politicile Suediei privind concediul pentru creșterea copilului au devenit chiar un instrument din ce în ce mai popular pentru companiile care doresc să atragă talente globale. Companiile suedeze, inclusiv Spotify și Volvo, au introdus recent sisteme comparabile de concediu parental pentru angajații lor din întreaga lume.

„Ei folosesc concediul parental ca strategie de branding de angajator... lucru pe care mulți părinți îl apreciază cu adevărat atunci când aplică pentru un loc de muncă”, explică Lundetag. Ea adaugă că este un model obișnuit ca suedezii care lucrează în străinătate să se întoarcă în țara lor de origine pentru a-și întemeia o familie pentru a profita la maximum de beneficii.

În 2023, cercetătorii de la Departamentul de Științe ale Sănătății Publice al Universității din Stockholm au lansat un studiu privind beneficiile concediului parental prelungit asupra sănătății mintale. În urma unei analize a literaturii științifice globale, ei au concluzionat că mamele și tații din țările cu scheme generoase de concediu – inclusiv Suedia – au un risc redus de depresie și burnout. Cercetări separate au sugerat, de asemenea, o scădere a comportamentelor riscante, inclusiv abuzul de alcool în rândul taților din Suedia în legătură cu care și-au luat concediu pentru creșterea copilului și o scădere a spitalizărilor psihiatrice în rândul taților migranți care și-au luat mai mult concediu.

Sol Juarez, profesor asociat în științe ale sănătății publice, care a fost coautor al cercetării, spune că acest lucru sugerează că politicile generoase de concediu parental pot avea „un impact major” asupra populației în general. „Părinții sănătoși înseamnă societăți sănătoase și, de asemenea, lucrători sănătoși”, spune ea, susținând ideea că „politicile familiale ale Suediei reprezintă o investiție” cu mult dincolo de un ajutor social.

Ideal versus real

Cu toate acestea, cadrele universitare și militanții pentru egalitatea de gen din Suedia sunt dornici să sublinieze că există limitări ale abordării Suediei, pe care observatorii internaționali, admirați de progresul țării scandinave, le trec adesea cu vederea.

Moberg subliniază că, deși 30% din toate zilele disponibile sunt luate de tați, aceasta înseamnă că majoritatea sunt încă luate de mame; în timp ce Suedia este mai „egal de gen” decât multe locuri, nu este un loc în care îngrijirea copiilor este împărțită 50/50, în ciuda reputației sale globale pentru egalitate.

Eligibilitatea pentru concediu depinde, de asemenea, de a avea un venit constant înainte de a deveni părinte (deși tuturor părinților li se acordă un beneficiu legal de bază de la stat), ceea ce poate îngreuna grupurile, inclusiv studenții, lucrătorii din economie sau persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate să ia concediu pentru creșterea copilului.

În Suedia, diferența dintre câștigurile orare medii brute ale angajaților de sex masculin și feminin din Suedia este de 11,2%, ceea ce este sub media UE de 12,7% , dar cu mult peste diferența de 5% atinsă acum în unele țări europene, inclusiv Belgia, Italia și Slovenia. Cercetările efectuate de Allbright indică faptul că majorarea numărului de femei în funcții de conducere executivă în companiile listate nu a fost niciodată mai lentă . A stagnat la 27% în 2022, după un deceniu de creștere cu doar 1% în fiecare an.

60 de zile de concediu, simultan pentru ambii părinți

Cu toate acestea, în timp ce organizații precum Allbright susțin că soluția este ca o proporție mai mare sau zile de concediu parental să fie alocate în mod specific fiecărui părinte, actualul guvern de dreapta al Suediei susține o libertate sporită de alegere atunci când vine vorba de utilizarea concediului parental.

Din iulie, părinții vor putea lua până la 60 de zile de concediu simultan până când un copil împlinește 15 luni, iar familiile vor avea chiar opțiunea de a transfera până la 90 de zile alocație parentală altui adult . Guvernul susține că politica va permite rudelor sau prietenilor apropiați să ajute cu îngrijirea copiilor, reflectând complexitatea a ceea ce suedezii numesc „livspusslet”.

Cu toate acestea, alții se tem că ar putea încuraja familiile să „contracteze” îngrijirea copiilor, iar politica a fost puternic criticată de cel mai mare partid de opoziție din Suedia , social-democrații, care a instigat pentru prima dată sistemul de concediu neutru din punct de vedere al sexului din Suedia în anii 1970.

Lecții globale

Pentru alte țări – sau companii – care doresc să încurajeze părinții de toate genurile să ia mai mult concediu pentru creșterea copilului, experiențele Suediei oferă câteva lecții valoroase, spune Moberg.

În primul rând, ea atrage atenția asupra utilizării limitate a concediului pentru creșterea copilului de către tații suedezi înainte ca țara să introducă cote „folosește-l sau pierde-l”. Moberg sugerează că, prin urmare, vor fi probabil necesare reforme stimulate similare pentru a conduce schimbări radicale în altă parte. "Nimic nu se întâmplă de la sine. Nu vei avea automat mai multă egalitate de gen", spune ea. „Trebuie să creați un fel de stimulente puternice pentru ca acest lucru să se întâmple”.

În plus, în timp ce un număr tot mai mare de tați intră acum în concediu pentru creșterea copilului, faptul că femeile suedeze încă tind să ia partea leului demonstrează impactul limitat al legislației în fața normelor de gen vechi de secole.

„Chiar dacă introduci o politică care îi încurajează puternic pe oameni să se schimbe, este destul de greu și necesită timp pentru a schimba normele și cultura”, spune Moberg. „În Suedia, la fel ca majoritatea altor țări, mama este văzută ca un tip natural de îngrijire primară și își schimbă mentalitatea de a crede că ambii părinți au responsabilitate egală – aceasta este o schimbare lentă care se întâmplă – și totuși nu toată lumea este de acord. "

O sursă de mândrie

Lăsând deoparte dezbaterile în materie de sănătate, economice și politice, politicile de lungă durată din Suedia privind concediul pentru creșterea copilului rămân în mod clar o sursă de mândrie pentru părinți precum Roxland și septuagenarul Sarnold.

„Este o subvenție fantastică pe care o primești de la stat”, spune Roxland. El concluzionează că este atât un instrument practic care îi ajută pe părinți să împartă sarcinile logistice, cât și un catalizator pentru sprijinirea diversității la locul de muncă, de care speră că alte țări vor continua să fie inspirate.

Sarnold spune că i-a făcut plăcere să vadă un număr tot mai mare de tați care iau concediu în ultimele cinci decenii și să vadă Suedia evoluând într-o societate mai egală între sexe decât era în anii 1970. Dar mai mult decât orice, el celebrează potențialul politicii de a ajuta părinții să creeze legături mai profunde cu copiii lor. "Vă apropiați unul de celălalt. Așa se întâmplă", spune el. „L-aș recomanda cu siguranță.”