Standard & Poor's menţine ratingul de ţară al României la „BBB minus”

Standard & Poor's menţine ratingul de ţară al României la „BBB minus”

Agenţia Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat vineri ratingul României la „BBB minus /A-3” , ultima categorie recomandată investiţiilor. Acest indicator este important pentru costurile la care se împrumută statul sau marile companii dintr-o ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Agenţia de rating Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, precum si perspectiva negativă.
Decizia agenţiei de rating are la bază nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, dar şi convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie anul curent va reduce dezechilibrele fiscale si va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redresarea economică în 2021.
 
În opinia Standard & Poor’s, deciziile privind politica fiscală din ultimii ani reprezintă motivul erodării sustenabilităţii finanţelor publice în România. Pe de altă parte, agenţia a remarcat efortul actualului guvern de a răspunde pandemiei COVID-19 prin adoptarea unui pachet de măsuri fiscale şi economice, a cărei amploare a fost estimată la 3% din PIB, destinat protejării companiilor şi a locurilor de muncă.
Standard & Poors anticipează o revenire a economiei începând de anul viitor şi o reluare a creşterii PIB cu 4% în anul 2021. De asemenea, agenţia estimează că economia României va reveni la nivelul din anul 2019 începând cu 2022.
 
"Anunţul Standard & Poor's este o dovadă în plus că Guvernul actual a luat măsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei declanşate de pandemia COVID-19, precum şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile. Priorităţile Ministerul Finanţelor Publice, în perioada imediat următoare, rămân implementarea măsurilor de sprijin pentru diminuarea efectelor negative ale actualei crize sanitare fără precedent precum şi  adoptarea măsurilor necesare pentru relansarea rapidă a economiei României", a declarat Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.
 
Agenţia consideră că factorii principali care ar putea contribui la îmbunătăţirea perspectivei sunt asigurarea de către viitorul guvern a unei consolidări fiscale reale, care să conducă la stabilizarea finanţelor publice şi a poziţiei externe a României.
 
S&P ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate o perioadă mai îndelungată decât a anticipat agenţia, din cauza provocărilor cu care se va confrunta politica fiscală după alegeri.
 
În opinia agenţiei, costurile de finanţare ale României ar putea creşte, dacă viitorul Guvern nu reuşeşte să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale.
 
În schimb, S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului României, dacă viitorul Guvern ancorează rapid consolidarea fiscală, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării.
 

Ce aşteaptă agenţia de rating de la viitorul guvern

 
În pofida deteriorării situaţiei în 2020, nivelul datoriei României rămâne moderat.
 
S&P anticipează că viitorul Executiv va reduce dezechilibrele bugetare.
 
Agenţia crede că viitoarea administraţie va continua probabil să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a sprijini redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze rigidităţile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Acestea includ majorări costisitoare de pensii şi alte beneficii sociale.
 
Incertitudinile politice sunt exacerbate de peisajul politic complex şi conflictual, care ar putea face dificilă construirea unei coaliţii după alegeri, se arată în raportul agenţiei de evaluare financiară.
 
Absorbţia fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deşi se menţin riscurile de implementare, apreciază S&P.
 
Agenţia se aşteaptă ca inflaţia să rămână stabilă, iar presiunile asupra cursului de schimb să fie ţinute sub control în urma măsurilor BNR din 2021.
 
Ca răspuns la efectele măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), autorităţile de la Bucureşti au lansat o serie de măsuri economice şi fiscale pentru sprijinirea companiilor şi angajaţilor afectaţi. S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB. Incluzând efectul bugetar al stabilizatorilor automaţi, cum ar fi de la ajutorul de şomaj, agenţia anticipează că măsurile introduse vor creşte cheltuielile fiscale cu 1,2%.
 
Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale şi majorarea cheltuielilor sociale (pensiile şi alocaţiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar al României în 2020. S&P estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în acest an, incluzând un declin al veniturilor din cauza scăderii economiei, care va face ca datoria să depăşească 40% din PIB.
 
În condiţiile în care salariile şi pensiile se situează acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetului României este extrem de rigidă. „Deşi nu face parte din cazul nostru de bază, dacă ar fi fost implementată majorarea pensiilor cu 40%, estimăm că numai cheltuielile cu salariile şi pensiile ar depăşi veniturile fiscale guvernamentale în 2021”, apreciază S&P.
 
Agenţia nu se aşteaptă ca Executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autorităţile vor căuta să ajusteze componenţa structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puţin rigide şi îmbunătăţind colectarea taxelor, în timp ce se reduce gradual deficitul. S&P se aşteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 şi de 5,5% din PIB în 2022.
 
De asemenea, agenţia estimează că deficitul de cont curent se va situa în jur de 5% din PIB până în 2023. În opinia S&P, adâncirea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate.
 
Sectorul bancar, predominant deţinut de bănci străine, rămâne solid, în opinia S&P, care vede riscuri limitate pentru Guvern. Piaţa românească insuficient dezvoltată a prevenit sectorul financiar să acţioneze ca intermediar sau catalizator al activităţii economice.
 
Cum împrumuturile către sectorul privat se situau la 25% din PIB în martie 2020, sectorul bancar din România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, apreciază agenţia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările